Pachetul fiscal care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie aduce schimbări majore pentru contribuabili, introducând un nou mecanism de calcul valabil până în 2027, moment în care impozitarea se va alinia la valoarea de piață. Deoarece valorile de referință nu au mai fost actualizate din anul 2015, începutul lui 2026 va marca o majorare a impozitelor pe locuințe cu peste 70%, o măsură considerată inevitabilă în contextul jaloanelor asumate prin PNRR.
Impactul direct asupra buzunarelor românilor este semnificativ. De exemplu, proprietarul unui apartament cu 3 camere din București, care plătește în prezent un impozit de 198 de lei, va datora statului anul viitor 355 de lei. Aceleași creșteri procentuale se vor aplica și în cazul celor care dețin terenuri arabile, livezi sau păduri.
Modificările vizează și proprietarii de autovehicule. Mașinile vor fi impozitate diferențiat, criteriile principale fiind capacitatea cilindrică și norma de poluare. Concret, cu cât autoturismele sunt mai puternice și mai vechi, cu atât taxele vor fi mai ridicate.
O dispută majoră a apărut în ceea ce privește destinația fondurilor colectate. Deși toți banii strânși suplimentar din taxele locale ar urma să meargă la bugetul central pentru acoperirea deficitului, primarii marilor orașe sunt nemulțumiți și cer o parte din încasări.
„Sigur, să se păstreze o parte la Bugetul de Stat, dar să rămână o parte și la Bugetul Local. 100% să meargă la Bugetul național noi nu putem să fim de acord”, a declarat Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova.
La rândul său, edilul din Cluj-Napoca pledează pentru o soluție de compromis. „Evident că înseamnă o pierdere de resurse financiare, nu numai pentru noi, pentru oricare primărie, dar întotdeauna, cum spunea Horațiu acum 2000 de ani, aurea mediocritas, aurită cale de mijloc. Vom găsi o soluție echilibrată”, a precizat Emil Boc.
În ciuda nemulțumirilor edililor, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm, anunțând că va reduce și fondurile alocate de Guvern marilor orașe, invocând situația critică a deficitului bugetar.
„Gândiți-vă deci că din deficitul de 6%, 6,5%, practic jumătate este ocupat doar cu plata dobânzilor. Dacă nu ne vom scădea, indiferent cine va fi în guvernare în anii următori, aceste cheltuieli cu dobânzile, n-avem cum să scăpăm din această chingă, ne vom duce într-o fundătură”, a explicat Ilie Bolojan, premierul României.
În cadrul Coaliției, PSD a solicitat ca măsurile de austeritate să fie aplicate uniform. Social-democrații cer ca reducerea cheltuielilor de personal cu 10% să vizeze nu doar administrația centrală, ci și Armata, Poliția sau Serviciile Secrete. În sectoarele unde au existat deja tăieri, precum Educația, reducerea ar urma să acopere doar diferența până la pragul de 10%.
Anul viitor va fi considerat unul de tranziție pentru administrația locală. Primarii și președinții de consilii județene vor avea opțiunea de a alege între disponibilizări și alte reduceri de cheltuieli, însă, începând cu anul 2027, concedierile vor deveni obligatorii.
