Ajunul Bobotezei, marcat în calendar pe 5 ianuarie, este considerat în tradiția populară un moment de o importanță covârșitoare, uneori chiar mai intens trăit decât sărbătoarea propriu-zisă, datorită numeroaselor practici ritualice și a credințelor legate de sacralitate.
Conform obiceiurilor străvechi, credincioșii țin post în această zi pentru a avea spor în anul ce abia a început. Un moment central al zilei este vizita preotului cu „Iordanul”, care sfințește gospodăriile și pe locuitorii acestora. O legendă veche spune că gerul din această noapte este atât de aspru încât crapă ouăle de corb, scoțând puii care încearcă să zboare.
Una dintre cele mai răspândite credințe este aceea că, în noaptea de Bobotează, cerurile se deschid. Se spune că celui care reușește să vadă acest fenomen, Dumnezeu îi va îndeplini dorințele. De asemenea, fetele nemăritate apelează la diverse ritualuri pentru a-și visa ursitul, cum ar fi punerea unui fir de busuioc sfințit sub pernă sau legarea unui fir de mătase roșie pe inelar.
Superstițiile legate de vreme sunt și ele prezente. Dacă pomii sunt acoperiți de brumă, anul va fi bogat în fructe, iar dacă zăpada scârțâie sub picioarele preotului, urmează un an rodnic. Pe de altă parte, picurarea din streașină sau o zi ploioasă prevestesc un an ploios.
Din punct de vedere religios, Biserica recomandă post negru sau ajunare totală în această zi, conform Canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei. Totuși, Tipicul Sfântului Sava menționează că, dacă Ajunul cade sâmbăta sau duminica, nu se ține post negru. Creștinii se pregătesc astfel pentru a gusta din Agheasma Mare.
Referitor la consumul apei sfințite, Sfântul Sava oferă o învățătură clară împotriva celor care opresc credincioșii să o ia: „Aceștia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfințirea lumii și a întregii făpturi… Deci de unde este socotința acestora pentru ca să nu guste apa aceasta, deoarece trebuie să știm ca nu pentru aceasta Apă este necurăția în noi, ci devenim necurați prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa”.
În Moldova, există obiceiul de a gusta din Agheasma Mare timp de opt zile, până la odovania praznicului, pe 14 ianuarie. Aceasta este folosită și pentru sfințirea caselor, a veșmintelor liturgice și a icoanelor, notează Noutati.Info.
