Deficitul de magneziu reprezintă o amenințare serioasă pentru echilibrul organismului, putând genera complicații severe, inclusiv infarct miocardic, în special în rândul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare preexistente. Informațiile prezentate de noutati.info subliniază importanța vitală a acestui mineral în menținerea stării de sănătate.
Magneziul este indispensabil pentru un număr mare de reacții metabolice, facilitând absorbția calciului, potasiului și sodiului. Acesta contribuie direct la menținerea sănătății sistemului osos, a danturii, musculaturii și ficatului. Mai mult, cercetările indică rolul său în reglarea colesterolului și în prevenirea diabetului de tip 2. Un studiu clinic a relevat că pacienții diabetici care au primit suplimente de magneziu pe o durată cuprinsă între 4 și 16 săptămâni au înregistrat un control glicemic superior.
Acest nutrient acționează sinergic cu vitamina D și calciul pentru prevenirea osteoporozei și este recunoscut ca un relaxant eficient, susținând digestia și prevenind constipația. Rolul său în echilibrul nervos și muscular îl face un aliat împotriva stresului, anxietății și depresiei. Consumul de alimente procesate, bogate în zahăr dar sărace în magneziu, crește riscul de depresie cu 60%, conform studiilor citate.
La nivel cardiac, magneziul este crucial pentru stabilizarea ritmului inimii, intervenind în faza de relaxare, în timp ce calciul este responsabil de contracție. Hipomagneziemia poate duce la aritmie și la rigidizarea pereților vaselor de sânge, provocând hipertensiune arterială.
Există mai multe semnale pe care corpul le transmite atunci când rezervele de magneziu sunt insuficiente. Oboseala cronică și slăbiciunea generală sunt primele indicii, suplimentarea fiind benefică inclusiv pentru vârstnicii cu boli cronice, conform unui studiu brazilian. Crampele musculare, în special la gambe, sunt un alt simptom frecvent.
Referitor la importanța acestui mineral pentru musculatură, publicația Ancient Minerals notează: „Fara magneziu, muschii nostri ar fi intr-o stare constanta de contractie”. Administrarea acestuia înainte de culcare poate îmbunătăți calitatea somnului și relaxarea musculară.
Persoanele care se confruntă cu migrene au adesea un nivel scăzut de magneziu, iar corectarea acestuia poate reduce greața și sensibilitatea la lumină sau sunet. Totodată, tulburările de somn pot fi prevenite prin creșterea aportului acestui mineral, așa cum indică un studiu realizat în SUA.
Hipertensiunea arterială, o problemă majoră în societatea modernă, poate fi gestionată cu ajutorul magneziului, care acționează ca un blocant natural. Un amplu studiu britanic din 2013 a demonstrat beneficiile aportului susținut pentru pacienții cu tensiune normală, dar și pentru cei hipertensivi. De asemenea, durerile articulare pot fi ameliorate, iar riscul de efecte secundare este minim.
Sistemul digestiv depinde de magneziu pentru o funcționare corectă, carența ducând la constipație, deoarece organismul are nevoie de acest mineral pentru absorbția lichidelor. În ceea ce privește sistemul respirator, publicația medicală The Lancet a raportat o corelație puternică între aportul de magneziu și reducerea simptomelor astmului.
Alte semne ale deficitului includ stările depresive, cauzate de impactul asupra funcțiilor cerebrale, și deficitul secundar de calciu, a cărui absorbție este condiționată de prezența magneziului. Poftele necontrolate de ciocolată sau dulciuri pot semnala, de asemenea, nevoia organismului de magneziu, care poate fi satisfăcută prin consumul de nuci și semințe. Aritmia cardiacă este un alt efect grav al lipsei acestui mineral protector al vaselor de sânge.
Deoarece corpul uman nu poate produce singur magneziu, este necesar un aport zilnic, dozat în funcție de vârstă și gen:
Pentru copii:
• De la 1 la 3 ani: 80 mg/zi
• De la 4 la 8 ani: 130 mg/zi
• De la 9 la 13 ani: 240 mg/zi
Pentru femei:
• De la 14 la 18 ani: 360 mg/zi
• De la 19 la 30 de ani: 310 mg/zi
• De la 31 de ani: 320 mg/zi
Pentru bărbați:
• De la 14 la 18 ani: 410 mg/zi
• De la 19 la 30 de ani: 400 mg/zi
• De la 31 de ani: 400 mg/zi
Specialiștii recomandă o dietă bogată în surse naturale precum semințe de dovleac, migdale, cacao, nuci de Brazilia, fructe de mare, smochine, banane și legume verzi. Este indicată evitarea alimentelor procesate, care sunt lipsite de acest nutrient esențial.
