Condiționarea strictă a ajutoarelor sociale de efortul real de a găsi un loc de muncă devine o prioritate guvernamentală, aliniată tendințelor europene. Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm legat de necesitatea reducerii inactivității și a eliminării portițelor legislative care permit evitarea angajării.
Modelul de înăsprire a criteriilor pentru asistența socială este deja aplicat în state precum Germania. La Berlin, reforma sistemului „venitului de cetățean” a adus sancțiuni dure pentru cei care nu caută activ un loc de muncă sau refuză oferte pertinente. Potrivit informațiilor furnizate de Redactia.ro, lipsa de colaborare poate atrage tăieri de 30% din sume sau chiar stoparea totală a plăților, inclusiv a celor pentru chirie, excepțiile fiind limitate la cazuri medicale sau sociale grave.
În plan intern, premierul Ilie Bolojan susține o direcție similară, argumentând că România se confruntă cu o criză de personal, fapt ce face nejustificată menținerea unor ajutoare de șomaj pe perioade lungi în zonele cu oferte de muncă disponibile.
„Noi avem un deficit de forţă de muncă în aproape toate domeniile în societate şi atunci înseamnă că trebuie să descurajăm nemunca şi trebuie să premiem munca. Asta înseamnă să venim cu o legislaţie de genul acesta, fără echivoc, pentru că în orice mare oraş din România nu ai cu cine lucra, este un deficit de forţă de muncă. La 30-40 de kilometri de unde poţi să faci naveta în condiţii decente, nu e normal să ai ajutoare de şomaj care se întind pe şase luni sau pe un an de zile. Nu e normal aşa ceva. Aici trebuie să lucrăm la reducerea ajutoarelor de şomaj, la reducerea şi eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală din economie”, a explicat premierul Ilie Bolojan, în cadrul emisiunii Apropo TV.
Un alt punct nevralgic identificat de șeful Guvernului este pensionarea anticipată. Bolojan este de părere că ieșirea din câmpul muncii la 48-50 de ani lipsește economia de experiența unor persoane aflate la maturitate profesională.
„În condiţiile în care te poţi pensiona la 48-50 de ani, atunci când eşti la maturitate profesională, oamenii, când ar putea întoarce comunităţii acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă la vârful maturităţii profesionale în pensie. Trebuie să eliminăm posibilităţile de pensionare anticipată şi să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în aşa fel încât să avem mai mulţi oameni şi mai mulţi oameni de calitate în economia reală”, a punctat premierul.
Referitor la sectorul bugetar, prim-ministrul a semnalat existența unor instituții cu organigrame supradimensionate față de nevoile reale. Strategia propusă include digitalizarea și reducerea personalului de la stat, stimulând tranziția către mediul privat.
„M-au întrebat unii colegi «şi ce o să facă? O să se angajeze în sectorul privat? Păi şi dacă nu sunt competitivi? Păi îi plătim degeaba în sectorul public?» Sunt pachete de măsuri care ţin de a reduce personalul în sectorul public, de a fi eficienţi, de a digitaliza pe de-o parte, de a veni cu măsuri care să încurajeze munca şi să sancţioneze nemunca”, a declarat oficialul.
Analiza guvernamentală a inclus și cheltuielile sociale majore, premierul atrăgând atenția asupra numărului ridicat de indemnizații de handicap și a costurilor imense cu concediile medicale, care au totalizat șase miliarde de lei într-un an.
Șeful Executivului a precizat că „avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizaţie de handicap”.
„În mod evident este mult şi din analizele statistice se vede evident că numărul acestora, în anumite comunităţi, în anumite domenii, ies din orice statistică. Din nou, trebuie să corectăm aceste lucruri pentru că, în loc să ducem banii şi să-i ajutăm exact pe cei care au nevoie, care într-adevăr au probleme grave de sănătate, noi disipăm banii şi oameni care ar putea fi acoperiţi de o muncă în economie, reuşesc pe diferite tehnici să fugă de asta”, a adăugat Bolojan. Acesta a menționat și existența a „milioane de zile pe an de concedii medicale luate de oameni din sectorul public şi din sectorul privat”.
„Doar anul trecut am plătit şase miliarde de lei pentru concedii medicale în România şi bineînţeles pot fi întrebat, dar vreţi să nu mai daţi concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Nu aşa se pune problema, dar, dacă atunci când eşti între Crăciun şi Anul Nou şi se vede o explozie de îmbolnăvire înseamnă că ceva este suspect acolo. Dacă între Paştele Ortodox şi cel greco-catolic dintr-odată explodează concediile medicale înseamnă că ceva nu este în regulă. Gândiţi-vă că la un moment dat piloţii TAROM s-au îmbolnăvit într-o dimineaţă, toţi aveau probleme de sănătate în masă”, a concluzionat Bolojan.
În prezent, Legea 196/2016 reglementează venitul minim de incluziune, un sprijin acordat familiilor și persoanelor vulnerabile în baza unei anchete sociale, cu scopul prevenirii sărăciei.
