Conflictele de natură juridică dintre vecini, generate de delimitarea proprietăților, continuă să ocupe rolul instanțelor, variind de la neînțelegeri privind costurile și până la modificări neautorizate ale structurii. Pentru anul 2025, Codul Civil menține reglementări stricte care clarifică statutul gardului comun, modalitatea de împărțire a cheltuielilor și drepturile care revin fiecărui proprietar.
Conform legislației în vigoare, orice zid, șanț sau element despărțitor amplasat pe linia de hotar dintre două imobile este prezumat a fi proprietate comună. Această regulă se aplică implicit atât în mediul urban, cât și în cel rural, în lipsa unor probe care să demonstreze contrariul.
Excepțiile de la regula proprietății comune apar doar atunci când există un act de proprietate care specifică apartenența exclusivă, când există semne vizibile că gardul nu este comun (de exemplu, este construit integral pe un singur teren) sau când proprietatea a fost dobândită prin uzucapiune, informează Cancan.ro.
Orice proprietar are dreptul legal de a solicita îngrădirea proprietății, situație în care vecinul este obligat să contribuie financiar. Costurile de construcție se împart, de regulă, în cote egale de 50%, dacă părțile nu au stabilit o altă proporție printr-o înțelegere amiabilă.
Pentru a evita litigiile, experții citați de avocatura.ro recomandă redactarea unui acord scris, chiar dacă legea nu impune obligatoriu acest format. Documentul ar trebui să specifice clar detaliile tehnice: materialele utilizate, înălțimea, amplasamentul exact și termenele de execuție.
Odată finalizată construcția, întreținerea gardului devine o responsabilitate comună. Lucrările de reparație, consolidare sau vopsire trebuie suportate de ambii coproprietari, proporțional cu cota lor de drept. În cazul în care unul dintre vecini refuză nejustificat să plătească partea sa, sumele pot fi recuperate pe cale judiciară.
Regula împărțirii costurilor nu se aplică însă atunci când daunele sunt provocate exclusiv de unul dintre vecini. Dacă degradarea a survenit în urma unor accidente, a utilizării unor utilaje sau a unor modificări neautorizate, persoana responsabilă va suporta integral cheltuielile de reparație.
Legea oferă, de asemenea, posibilitatea ca un vecin care nu a contribuit inițial la construcția gardului să devină ulterior coproprietar. Acesta poate dobândi dreptul asupra despărțiturii plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor și a manoperei, precum și, în anumite cazuri, jumătate din valoarea terenului de sub gard.
