Kamila Rodrigues Cardoso, o tânără de 21 de ani care părea să aibă un viitor strălucit în lumea modei, a luat o decizie radicală la vârsta de 18 ani. Fosta concurentă la concursuri de frumusețe a renunțat la carieră, familie și prieteni pentru a deveni călugăriță, fiind cunoscută acum sub numele de sora Eva.
Tânăra și-a schimbat complet viața, intrând în congregația Sancta Dei Genitrix, însă nu a renunțat la expunerea publică. Asemenea altor membri ai comunității sale, sora Eva utilizează activ rețelele de socializare pentru a promova inițiative sociale și mesaje spirituale. Activitatea sa online a devenit virală, conturile sale adunând zeci de mii de urmăritori, notează publicația Corriere della Sera.
Fostul model a mărturisit că, deși inițial credea că și-a găsit vocația pe podium, problemele personale au determinat-o să caute alte răspunsuri. Anxietatea și depresia, accentuate de decesul tatălui său pe când avea doar nouă ani, au apropiat-o treptat de religie.
Transformarea s-a produs după ce a început să participe la slujbe și să rostească rugăciunea rozariului. Momentul decisiv a fost întâlnirea vizuală cu o călugăriță în timpul unei predici, despre care tânăra spune că „transmitea o lumină intensă”.
Numele monahal ales, Eva, face referire la prima femeie din textele biblice. Deși a îmbrăcat haina monahală, tânăra nu a renunțat la machiaj sau la îngrijirea personală, explicând: „Vreau să-i ofer lui Isus cea mai bună versiune a mea”.
Popularitatea sa online îi aduce frecvent complimente și chiar cereri în căsătorie, însă sora Eva le respinge categoric. „Rămân fidelă soțului meu, Isus”, este răspunsul pe care îl oferă celor care îi fac propuneri romantice pe internet.
Deși mulți dintre cei care îi urmăresc videoclipurile asociază imaginea ei cu Biserica Romano-Catolică, realitatea este diferită. Comunitatea Sancta Dei Genitrix este un grup independent fondat în 1939, legat de Biserica Catolică Siro-Caldeeană. Aceasta urmează învățăturile Romei, dar își păstrează autonomia liturgică și nu se află sub ierarhia Vaticanului.
Aceste „comunități independente”, răspândite în Brazilia, au o structură rezultată adesea din scindări sau din parcursul unor foști preoți care s-au distanțat de ordinele oficiale. Abordarea lor este considerată mai modernă și mai puțin rigidă comparativ cu structurile instituționale clasice.
În ciuda prezenței constante în mediul digital, viața de zi cu zi a călugărițelor este una simplă și autosuficientă. Acestea locuiesc la o fermă unde produc alimente și vând articole religioase, supraviețuind și cu ajutorul donațiilor, într-un stil de viață aproape monahal.
