Un proiect de act normativ care prevede plafonarea adaosului comercial practicat de furnizorii și traderii de energie a fost publicat, dintr-o eroare, pe site-ul Ministerului Energiei. Instituția a precizat ulterior că documentul a fost postat din greșeală și retras imediat, fiind vorba despre o analiză internă.
Reprezentanții ministerului au explicat contextul apariției acestui draft, subliniind că analizează diverse scenarii pentru reducerea costurilor suportate de populație.
„Ministerul Energiei a gestionat, pe parcursul mai multor luni, un proces amplu de analiză a mai multor scenarii menite să asigure prețuri mai mici la energie pentru toți românii. Aceste demersuri au fost fundamentate pe consultări constante cu toți actorii relevanți din piața de energie și integrarea propunerilor primite, în cadrul unui proces tehnic intern. Documentul postat temporar pe site a fost publicat ca urmare a unei erori materiale. Acesta a fost retras imediat ce situația a fost identificată, pentru a evita interpretări eronate”, a transmis instituția.
Proiectul apărut accidental propune o intervenție a statului pe piață, stabilind limite clare pentru profiturile intermediarilor, o măsură ce vine în contradicție cu declarațiile recente ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care susținea că piața funcționează optim.
Concret, textul ordonanței care a fost ștearsă ulterior stipula marje fixe: „Adaosul comercial maxim permis este: a) maximum 3% pentru activitățile traderului de energie electrică și traderului de gaze naturale; b) maximum 5% pentru activitățile de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale către clienții finali”.
Nota de fundamentare a proiectului argumentează necesitatea acestor măsuri prin discrepanța majoră dintre prețurile de producție și cele finale. Potrivit documentului citat de România TV, prețul mediu de furnizare a energiei electrice a crescut de la 482 lei/MWh în 2020 la 922 lei/MWh în 2025, o majorare de 91%. În cazul gazelor naturale, creșterea este de peste 100%, de la 97 lei/MWh la 196 lei/MWh, în același interval.
„Inițiativa are la bază evoluțiile recente ale celor două piețe, care evidențiază creșteri semnificative și persistente ale prețurilor finale, necorelate proporțional cu structura și costurile de producție”, se arată în motivarea proiectului.
Analiza Ministerului Energiei indică faptul că structura pieței de producție a rămas stabilă, marii jucători precum Romgaz, OMV Petrom sau Hidroelectrica menținându-și cotele de piață, ceea ce sugerează că scumpirile nu pleacă de la producători.
„Dezechilibrul dintre evoluția prețurilor și fundamentele economice ale producției justifică necesitatea unei intervenții de reglementare orientate asupra componentei comerciale a prețului. Lipsa unui mecanism de control al marjelor permite apariția unor profituri necorelate cu costurile reale sau cu investițiile din sector, transferate direct asupra consumatorilor finali”, se explică în documentul retras.
Documentul menționa aplicarea acestor prevederi pentru contractele aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026. „Pentru contractele de comercializare angro și de furnizare aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, operatorii economici au obligația de a asigura, pentru perioada de aplicare a prezentei ordonanțe, încadrarea în nivelurile maxime ale adaosului comercial”, se preciza în text.
Simultan cu acest incident, premierul Ilie Bolojan a anunțat de la Palatul Victoria o schimbare de strategie privind liberalizarea pieței gazelor, care nu va mai avea loc la 31 martie anul curent, ci va fi amânată cu un an.
„Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm și cetățenii României”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a menționat că anul 2027 ar fi mai indicat pentru liberalizare, datorită noilor resurse de gaze care vor intra în sistem. „Fiind un an greu este normal să luăm aceste măsuri, dat fiind că din 2027 vom avea noi resurse de gaze ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a prețului gazelor”, a adăugat premierul.
