Transferurile financiare între membrii familiei, fie că este vorba despre banii pentru „zile negre”, sume împrumutate până la salariu sau sprijin pentru achitarea avansului unei locuințe, reprezintă o practică socială larg răspândită și considerată firească în România. De cele mai multe ori, aceste ajutoare nu sunt însoțite de documente justificative, bazându-se exclusiv pe încredere.
Cu toate acestea, realitatea fiscală este diferită de cutuma socială. Potrivit avertismentelor recente, reiterând informații de la Cancan.ro, autoritățile fiscale și-au intensificat verificările asupra fluxurilor de bani dintre persoanele fizice. În absența unor dovezi clare, ANAF poate considera aceste sume drept venituri nedeclarate, aplicând impozite și penalități.
Inspectorii ANAF nu se concentrează pe natura relațiilor personale dintre indivizi, ci urmăresc strict circuitul banilor. Orice sumă care intră într-un cont bancar poate deveni subiect de control dacă nu există o explicație plauzibilă pentru proveniența acesteia. Situația devine problematică în special atunci când au loc transferuri bancare lipsite de mențiuni explicite, când banii sunt oferiți „în mână” fără nicio dovadă scrisă sau când se constată discrepanțe majore între veniturile declarate oficial și achizițiile realizate.
Riscurile sunt semnificative: dacă nu se poate demonstra natura neimpozabilă a sumelor (cum ar fi un împrumut familial), statul poate reclasifica banii, solicitând taxele aferente. Cele mai expuse situații sunt cele în care părinții contribuie cu sume mari pentru cumpărarea imobilelor copiilor sau când au loc transferuri repetitive fără un cadru legal stabilit.
Pentru a evita interpretările eronate din partea autorităților, este esențială distincția clară între împrumut, donație și ajutor.
Specialiștii recomandă măsuri simple de precauție: redactarea unui contract de împrumut (chiar și sub semnătură privată), specificarea clară a titlului plății la efectuarea transferurilor bancare sau păstrarea tuturor dovezilor de restituire a banilor. În cazul donațiilor de valori mari, este indicată folosirea unor acte autentice.
Consecințele lipsei de documente variază în funcție de statutul persoanei verificate. Pentru salariați, procesul de clarificare poate fi birocratic și consumator de timp. În schimb, pentru persoanele fizice autorizate (PFA), freelanceri sau antreprenori, riscul este mai ridicat, deoarece sumele nejustificate pot fi tratate ca venituri ascunse din activități economice, atrăgând recalculări fiscale complexe.
Cadrul legislativ actual, prin Codul Fiscal și normele de combatere a spălării banilor, permite verificarea patrimoniului în raport cu veniturile declarate, iar băncile au obligația de a raporta tranzacțiile care ridică semne de întrebare.
