Administrațiile locale din România fac primii pași concreți pentru combaterea poluării în zonele urbane, vizând în mod direct modul în care sunt încălzite locuințele din imobilele recent construite. În acest sens, mai multe primării din țară au început să impună restricții privind instalarea centralelor termice individuale în blocurile noi.
Conform unei analize publicate de Redactia.ro, această măsură nu este aplicată uniform la nivel național, ci depinde de deciziile specifice ale fiecărei municipalități în parte.
Andrei Corlan, comisarul-șef al Gărzii Naționale de Mediu, a explicat că primăriile dețin în prezent controlul asupra acestei reglementări. Prin intermediul autorizațiilor de construire, autoritățile locale pot stabili condiții stricte pentru dezvoltatorii imobiliari.
„Este o discuție care a început încă de acum trei ani. În momentul de față, posibilitatea și oportunitatea interzicerii centralelor de apartament la blocurile noi este în ograda primăriilor”, a declarat Andrei Corlan pentru Gândul.ro.
Până în prezent, municipiile Sfântu Gheorghe și Cluj-Napoca sunt principalele exemple unde noile reguli sunt deja în vigoare. În aceste orașe, dezvoltatorii nu mai au permisiunea de a monta unități de încălzire separate pentru fiecare locuință, fiind obligați să proiecteze sisteme de încălzire centralizate la nivel de imobil.
Rațiunea principală a acestei tranziții este protejarea mediului înconjurător. În cazul clădirilor de mari dimensiuni, existența a zeci de centrale individuale transformă blocul într-o sursă masivă de emisii poluante distribuite prin tot atâtea coșuri de evacuare.
„Avem două exemple unde s-au interzis centralele de apartament. Mă refer la orașele Sfântul Gheorghe și Cluj. În autorizația de construire a blocurilor noi este prevăzută această condiționare. Dacă un bloc are 60 de apartamente, asta ar însemna 60 de coșuri de evacuare”, a detaliat șeful Gărzii de Mediu.
Trecerea la o singură centrală pentru întregul bloc reduce considerabil numărul punctelor de evacuare a gazelor și îmbunătățește calitatea aerului în zonele rezidențiale. Deși măsura poate fi privită cu scepticism de unii viitori proprietari, ea se aliniază strategiilor europene de eficiență energetică.
Deși implementarea este momentan limitată la câteva zone urbane, tendința ar putea fi preluată și de alte mari orașe din România care se confruntă cu probleme severe de poluare. Deciziile viitoare vor depinde de strategiile de dezvoltare durabilă adoptate de fiecare consiliu local în perioada următoare.
