Obiecte de o valoare inestimabilă din tezaurul național revin în țară la bordul unei aeronave puse la dispoziție de autoritățile din Olanda. Odată ajunse pe aeroport, coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor fi transportate sub pază armată asigurată de Jandarmerie până la sediul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), urmând ca piesele să fie expuse în cursul serii de marți, conform informațiilor transmise de Observator News.
Artefactele vor rămâne la MNIR pentru o perioadă de 10 zile, publicul având ocazia să vadă inclusiv avaria suferită de coiful de aur, care a fost îndoit după ce infractorii l-au scăpat din mână în timpul jafului din Olanda. După această scurtă expoziție, obiectele vor intra într-o etapă de restaurare, urmând ca ulterior să fie incluse într-un circuit expozițional național.
Reprezentanții muzeului iau în calcul și viitoare colaborări internaționale, însă doar sub măsuri de securitate sporite. „În ceea ce priveşte expoziţiile internaţionale s-au luat anumite măsuri, inclusiv la nivel legislativ pentru a se mai rafina anumite aspecte în ceea ce priveşte aceste exporturi”, a precizat Cornel Ilie, directorul Muzeului Naţional de Istorie.
În ciuda succesului recuperării parțiale, o a treia brățară dacică rămâne în continuare dispărută. Speranțele privind localizarea acesteia în timpul procesului în care sunt implicați trei suspecți nu s-au concretizat. Bernhard Zeeman, inculpatul care a refuzat colaborarea cu anchetatorii, a susținut prin avocat că nu deține piesa respectivă.
Jurnalista Saskia Belleman consideră însă că atitudinea acestuia este nesinceră: „Nu a vrut să spună nimic. De fapt, a negat cu tărie orice implicare. Este evident că știa. De fapt, returnarea tezaurului reprezintă, desigur, o recunoaștere a vinovăției”. În cazul lui Zeeman, acuzarea a solicitat 5 ani și jumătate de închisoare, în timp ce pentru ceilalți doi complici, care au negociat predarea pieselor cu autoritățile, s-au cerut pedepse mai mici cu doi ani.
Detectivul Ovidiu Dan a subliniat că detaliile înțelegerii cu procurorii rămân confidențiale: „Despre găsirile artefactelor au spus că nu vor spune niciodată cum s-au găsit. Ei justifică faptul respectiv că nu poți desconspira modul în care s-a făcut pactul respectiv”.
În timpul desfășurării procesului au ieșit la iveală detalii uluitoare despre noaptea jafului: infractorii au încercat să fure și Coiful de la Cucuteni, o piesă din aur masiv veche de 2.500 de ani și evaluată la peste 3 milioane de euro. Deși hoții au lovit vitrina de șapte ori cu un baros, geamul de protecție a rezistat, salvând piesa de la furt.
Capturarea suspecților a fost rezultatul unei operațiuni complexe desfășurate de trei agenți sub acoperire. Aceștia i-au atras pe hoți într-o capcană, pozând în cumpărători de artă dispuși să ofere 400.000 de euro pentru obiecte. „Nu ne dorim altceva decât ca şi această brăţară să fie recuperată şi avem încredere că acest lucru se va întâmpla”, a adăugat directorul MNIR, Cornel Ilie.
Un apel pentru returnarea ultimei piese a venit chiar din partea unui avocat al apărării: „Cercul nu se poate închide dacă a treia brăţară nu este înapoiată. Fac apel ca cine o are să o dea înapoi. Credeţi-mă, nu este de glumă cu serviciile de anchetă din România şi Olanda”. Sentința magistraților în acest dosar este așteptată pe data de 5 iunie.
