Biserica Ortodoxă dedică anual zile speciale de rugăciune pentru cei trecuți în neființă, cunoscute în tradiția populară sub denumirea de „Moși”. Unul dintre cele mai importante astfel de momente este reprezentat de Moșii de toamnă, perioadă numită și Sâmbăta Morților, când credincioșii îi onorează pe cei dragi care nu mai sunt printre noi prin slujbe și ritualuri specifice.

În anul 2026, Moșii de toamnă sunt prăznuiți pe data de 7 noiembrie. Această zi de pomenire are loc întotdeauna într-o sâmbătă, cu o săptămână înainte de începerea Postului Crăciunului și cu doar o zi înainte de marea sărbătoare a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, conform informațiilor publicate de wowbiz.ro.

Obiceiul creștin presupune ca familiile să meargă la biserică pentru participarea la Sfânta Liturghie și la slujbele de parastas. Pentru a fi sfințite și ulterior împărțite persoanelor nevoiașe, rudele aduc diverse ofrande, printre care se numără coliva, colacii, vinul și alte produse alimentare.

Semnificația simbolică a colivei este una profundă în tradiția ortodoxă. Arhimandritul Mihail Daniliuc a explicat pentru doxologia.ro importanța acestor elemente ritualice: „Astăzi multă lume, îndeosebi tineri, dar nu numai, se întrebă: „De ce toate acestea? Meniul morților se compune din colivă, colaci și vin? La ce bun să car atâtea bucate la biserică, dacă, foarte bine, le-aș putea împărți nevoiașilor acasă ori pe stradă? Par legitime respectivele nedumeriri, fiindcă fără a le cunoaște simbolismul nu vom înțelege rostul așezării lor în tradiția Bisericii noastre.”

Originea colivei este legată de o minune a Sfântului Teodor Tiron, petrecută la 50 de ani de la moartea sa, în timpul împăratului Iulian Apostatul. Acesta din urmă ordonase ca alimentele din piețele din Constantinopol să fie stropite cu sângele jerfelor idolatre pentru a-i batjocori pe creștini. Sfântul Teodor i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie, sfătuindu-i pe credincioși să consume grâu fiert cu miere în loc de produsele din piață.

„De aceea, la început, coliva a servit ca hrană, devenind, în urmă, o jertfă nelipsită de la slujbele de pomenire a morţilor. Ea se prepară din grâu fiert, închipuind însuşi trupul celui decedat, deoarece hrana principală a corpului omenesc o constituie grâul, din care se coace pâinea”, a mai subliniat Arhimandritul Mihail Daniliuc pentru sursa citată.

Grâul este totodată un simbol al învierii, așa cum semințele trebuie îngropate pentru a rodi, la fel și trupul omenesc este înmormântat pentru a învia ulterior. Ingredientele dulci și aromele folosite la prepararea colivei reprezintă virtuțile celor adormiți și dulceața promisă a vieții veșnice.