Analiza sistemului de pensii din România scoate la iveală discrepanțe majore între anii de activitate profesională și veniturile încasate la vârsta retragerii. Un caz recent, prezentat de CSID, ilustrează situația dificilă a unei femei care, după aproape trei decenii de muncă, primește o sumă ce abia depășește pragul minim garantat de stat.
Pensionara a acumulat un stagiu contributiv de 29 de ani și 10 luni, însă la vârsta de 62 de ani, pensia stabilită pentru întreaga sa activitate este de 1.566 de lei pe lună. Această cifră este cu doar 285 de lei mai mare decât indemnizația socială pentru pensionari, care în prezent se situează la nivelul de 1.281 de lei.
Această situație nu reprezintă un caz izolat, ci reflectă fidel mecanismul de calcul bazat pe contributivitate. Deși femeia a muncit aproape 30 de ani, punctajul realizat a fost limitat de nivelul salariilor încasate în perioada de activitate. De asemenea, stagiul său de cotizare este sub pragul de 35 de ani considerat complet în România, fapt care a influențat negativ cuantumul final al pensiei.
În prezent, o persoană care a lucrat timp de 15 ani poate beneficia de pensia minimă, în timp ce cineva care a muncit de două ori mai mult ajunge să primească un venit proporțional foarte mic în raport cu efortul depus. Diferența redusă dintre pensia minimă și venitul acestei femei ridică semne de întrebare asupra echității sistemului actual, unde numărul de ani lucrați nu garantează automat un trai decent.
Recalculările făcute de autorități în ultima perioadă nu au reușit să corecteze substanțial aceste inechități pentru cei care au avut venituri modeste. Scumpirile constante la alimente, utilități și medicamente fac ca o pensie de 1.566 de lei să fie din ce în ce mai greu de gestionat pentru nevoile de bază.
Realitatea sistemului de pensii arată că valoarea finală este strict legată de salariile obținute și de nivelul contribuțiilor virate către bugetul asigurărilor sociale. Atunci când veniturile din timpul activității au fost mici, efectele se resimt direct în calitatea vieții de după pensionare, chiar dacă perioada petrecută în câmpul muncii a fost una îndelungată.
