Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a lansat în dezbatere publică un nou proiect de normă care vizează modificarea metodologiei de evaluare a activelor și de calcul al riscului pentru fondurile de pensii private din România. Documentul propune actualizarea Normei nr. 11/2011, introducând schimbări structurale privind ponderile instrumentelor financiare și includerea dividendelor de încasat în categoria activelor, conform informațiilor publicate de Redactia.ro.
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului impune administratorilor de fonduri un termen de cel mult 90 de zile calendaristice pentru a corecta orice depășire a gradului de risc asumat în prospectul de pensii. Noua ierarhie de calcul stabilește că acțiunile tranzacționate pe piețele din România, Uniunea Europeană și Spațiul Economic European vor avea o pondere de 30% în evaluarea riscului, în timp ce fondurile de obligațiuni sunt cotate la 50%, iar fondurile monetare la 75%. Fondurile de investiții și ETF-urile ar urma să fie evaluate la o pondere de 25%.
Acest mod de clasificare a activelor a atras critici severe din partea profesioniștilor din piața financiară, care avertizează că metodologia ar putea distorsiona realitatea economică. Specialistul George Moț a subliniat că aplicarea acestor ponderi face ca o singură acțiune să pară, din punct de vedere tehnic, mai puțin riscantă decât un instrument de tip fond diversificat sau decât obligațiunile.
„Acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile și fondurile de investiții. Dacă această afirmație ar apărea într-un examen de finanțe sau într-un curs de management al riscului, probabil ar fi considerată greșită. Cu toate acestea, o modificare propusă de ASF pentru fondurile de pensii ajunge exact la această concluzie”, a declarat consultantul George Moț. În calitatea sa de autor al metodologiei actuale de calcul al riscului, acesta consideră că soluția ASF nu rezolvă problemele de fond, ci încearcă să eludeze standardele internaționale de management al riscului prin redefiniri administrative.
„Este normal ca o acțiune individuală să fie considerată mai sigură decât un fond de investiții diversificat? Sau decât anumite categorii de obligațiuni? În opinia mea, problema este reală. Soluția propusă însă nu rezolvă cauza, ci încearcă să ocolească regulile de management al riscului prin redefinirea lor”, a completat acesta, punctând că există alternative mai coerente pentru securizarea economiilor viitorilor pensionari.
Până la o eventuală adoptare, proiectul rămâne în faza de consultare. Miza reglementării este una majoră, având în vedere că de aceste calcule depinde evaluarea siguranței banilor depuși de milioane de români în sistemul de pensii private. Modificarea riscă să schimbe fundamental modul în care administratorii raportează stabilitatea portofoliilor către autorități și beneficiari.
