Conform prognozelor meteorologice pe termen lung, primăvara anului 2026 se anunță a fi una atipică, marcată de schimbări bruște ale vremii pe fondul disipării fenomenului La Niña. Această transformare climatică va influența circulația aerului la nivel global, generând un regim de presiune scăzută deasupra Europei și presiuni ridicate în zona de nord a continentului, după cum indică datele transmise de Cancan.
Analiștii prognozează că dinamica atmosferică va fi influențată semnificativ de slăbirea fazei reci a sistemului ENSO, existând semnale că până în vara lui 2026 s-ar putea instala fenomenul El Niño. În acest context, lunile martie, aprilie și mai vor fi caracterizate de instabilitate și contraste termice majore între regiuni, continuând tendința observată în lunile de iarnă, când nordul și estul Europei au avut temperaturi sub medie, în timp ce sudul a resimțit valori peste normal.
Un factor determinant pentru evoluția vremii la începutul primăverii este episodul de încălzire stratosferică bruscă aflat în desfășurare. Acest fenomen are loc la altitudini de aproximativ 30 de kilometri și poate destabiliza vortexul polar, favorizând pătrunderea unor mase de aer rece siberian către centrul și vestul Europei la finalul lunii februarie și în prima parte a lunii martie. Astfel, sunt așteptate zone de presiune scăzută care vor aduce precipitații abundente, alimentate de umiditatea din Oceanul Atlantic și bazinul mediteranean.
Deși sezonul marchează trecerea către vară, meteorologii avertizează că ninsorile nu vor lipsi, existând posibilitatea ca în luna aprilie să se înregistreze căderi de zăpadă peste mediile obișnuite în centrul și nordul continentului. În timp ce luna martie ar putea aduce mai puține ninsori decât în alți ani, sistemele depresionare active din aprilie pot schimba radical peisajul.
În regiunea sud-estică a Europei, temperaturile sunt estimate a fi mai ridicate față de restul continentului, însă instabilitatea rămâne cuvântul de ordine. Specialiștii subliniază că primăvara anului 2026 va fi definită prin succesiuni rapide între perioadele cu aer polar și intervalele cu mase de aer blând, generând alternanțe de temperatură greu de gestionat.
