Incidentul recent din Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană s-a autodistrus, scoate la iveală detalii noi despre riscurile la care este expusă România în contextul conflictului de la Marea Neagră. Conform unei analize publicate de Aktual24, care citează informații transmise de Spotmedia, aparatul făcea parte dintr-o ofensivă ucraineană ce viza un petrolier din „flota fantomă” a Rusiei.
Ținta misiunii ucrainene ar fi fost nava Safeen Elona, un petrolier aflat pe lista de sancțiuni a Kievului. Vasul plecase în dimineața incidentului din Portul Midia Năvodari și se îndrepta către portul rus Novorossiisk. Potrivit surselor citate, Ucraina a mobilizat mai multe drone maritime pentru a intercepta și lovi acest petrolier în larg, însă operațiunea a fost compromisă.
Eșecul misiunii ar fi fost cauzat de sistemele de război electronic utilizate de armata rusă. Acestea au perturbat total echipamentele de navigație ale dronelor, determinând pierderea controlului asupra uneia dintre ele. Nicușor Dan a confirmat, conform datelor apărute în presă, că interferențele rusești au făcut ca aparatul să devieze și să ajungă în final în apele teritoriale românești.
Odată ajunsă în interiorul Portului Constanța, drona s-a autodistrus, provocând panică și ducând la evacuarea temporară a zonei portuare. Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită în urma exploziei, însă evenimentul ridică semne de întrebare serioase cu privire la prezența navelor rusești aflate sub sancțiuni în terminalele din România.
Autoritățile de la Kiev susțin că Safeen Elona este un element activ în mecanismul prin care Rusia exportă produse petroliere prin evitarea restricțiilor internaționale. Publicațiile citate subliniază că nava a fost văzută frecvent în porturile românești, deși este considerată o amenințare la regimul de sancțiuni impus Moscovei.
Dincolo de aspectele de securitate, incidentul a scos la lumină și o comunicare deficitară din partea autorităților române. Deși partea ucraineană ar fi oferit avertizări privind drona scăpată de sub control, reacția oficială și informarea publicului au fost considerate tardive de către critici.
Drept urmare, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne au demarat consultări cu reprezentanții Ucrainei. Scopul acestora este crearea unor protocoale de schimb de informații mai rapide și mai sigure pentru a preveni situații similare care ar putea pune în pericol siguranța maritimă sau civilă a României.
