În calendarul ortodox, data de 17 aprilie 2026 este marcată de praznicul Izvorului Tămăduirii, o celebrare de o importanță majoră închinată Maicii Domnului, fixată anual în vinerea din Săptămâna Luminată.

Conform datelor furnizate de Stirilekanald.ro, originile acestei sărbători sunt legate de o minune petrecută înainte ca Leon cel Mare să urce pe tronul Imperiului Bizantin. Tradiția creștină amintește că acesta, aflându-se într-o pădure, a întâlnit un bărbat lipsit de vedere care i-a solicitat apă. Călăuzit de vocea Fecioarei Maria către un izvor din apropiere, Leon i-a oferit orbului să bea, iar acesta și-a redobândit miraculos vederea.

Ulterior, după ce a devenit împărat, Leon cel Mare a construit o biserică lângă izvorul respectiv, în semn de recunoștință. Lăcașul de cult, situat în zona vechiului cartier Vlaherne din actualul Istanbul, a rămas până astăzi un punct de referință pentru pelerini, fiind recunoscut pentru tămăduirile atribuite apei de acolo.

Sărbătoarea a fost adoptată oficial de Biserica Ortodoxă în secolele V–VI. În această zi, după oficierea Sfintei Liturghii, preoții săvârșesc în lăcașurile de cult sfințirea mică a apei, cunoscută sub numele de Aghiasma Mică, respectând un ritual special adaptat perioadei pascale. Credincioșii care participă la slujbă iau acasă apa sfințită, pe care o consideră purtătoare de binecuvântare și proprietăți vindecătoare.

Din punct de vedere al reprezentărilor religioase, icoana specifică acestui praznic o arată pe Maica Domnului în rugăciune, cu mâinile ridicate, în timp ce Pruncul Iisus binecuvântează dintr-un potir. Această simbolistică subliniază ideea că Iisus Hristos reprezintă sursa vieții, iar Fecioara Maria, prin legătura sa cu El, devine un canal de binecuvântare pentru întreaga creștinătate.