Conform prevederilor actuale din Codul muncii, la articolul 164, companiile din România nu mai au dreptul de a menține un salariat pe venitul minim pe economie pentru o perioadă care să depășească 24 de luni. Această reglementare, introdusă în anul 2022, impune angajatorilor obligația de a opera o majorare salarială odată ce acest prag de doi ani de la semnarea contractului de muncă a fost atins.
Deși legislația obligă firmele să depășească nivelul salariului minim garantat după acest interval, actul normativ nu stipulează o sumă fixă sau un procent minim pentru creșterea venitului, lăsând valoarea majorării la latitudinea angajatorului sau în urma negocierii între părți.
Această regulă este aplicabilă tuturor sectoarelor de activitate unde remunerația este corelată cu salariul minim brut stabilit prin hotărâre de guvern. Totuși, conform informațiilor publicate de Redacția.ro, excepție fac domeniile precum agricultura sau construcțiile, unde există praguri salariale minime diferențiate, reglementate prin alte directive specifice.
Calculul perioadei de 24 de luni vizează timpul efectiv în care persoana a fost plătită cu salariul minim. În situația în care angajatorul ignoră această obligație, Inspecția Muncii poate interveni în urma unor verificări de rutină sau la sesizarea angajatului. Sancțiunile pentru neconformare sunt considerabile, amenzile putând varia între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare contract de muncă aflat în neregulă.
O practică întâlnită în piața muncii este majorarea simbolică a salariului. Experții avertizează însă că, din cauza sistemului de taxare, o creștere infimă a brutului ar putea să nu se reflecte în venitul net al angajatului sau chiar să fie anulată de modificările fiscale. Pentru o schimbare reală, majorarea trebuie calculată astfel încât să aducă un plus financiar concret după reținerea contribuțiilor la stat.
Salariații care au depășit deja termenul legal de 24 de luni pe salariul minim au dreptul de a solicita în scris demararea unei negocieri pentru actualizarea venitului. Angajatorul are obligația legală de a răspunde acestei solicitări, neputând refuza ajustarea peste pragul minim garantat. În lipsa unui consens, salariatul se poate adresa autorităților competente pentru protejarea drepturilor garantate prin Codul muncii.
În perspectiva anului 2026, presiunea asupra companiilor de a ajusta veniturile va crește, pe fondul implementării directivelor europene privind transparența salarială. Aceste reguli noi vor forța firmele să justifice mult mai riguros grilele de salarizare și să elimine discrepanțele nejustificate de venit între angajați.
