
Prima duminică după Învierea Domnului este dedicată în calendarul ortodox Sfântului Apostol Toma, fiind o zi încărcată de semnificații spirituale și tradiții populare. Cunoscută sub numele de Duminica Tomii, această sărbătoare marchează momentul biblic în care Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor Săi pentru a doua oară, la opt zile de la Paște, pentru a risipi îndoiala Apostolului Toma.
Conform scrierilor religioase, Toma nu a fost prezent la prima arătare a Mântuitorului și a declarat că nu va crede în Înviere până nu va vedea și nu va atinge semnele cuielor. După ce Iisus i s-a înfățișat și l-a îndemnat să facă acest lucru, apostolul și-a mărturisit credința, transformând acest moment într-un simbol al întăririi convingerilor religioase.
În această zi de sărbătoare, la biserici se oficiază slujba Utreniei, iar credincioșii respectă canonul de a nu munci în gospodărie, dedicând timpul rugăciunii și reculegerii. Totodată, în diverse regiuni ale țării, Duminica Tomii dă startul pomenirilor pentru cei trecuți în neființă, eveniment cunoscut sub denumirea de Paștele Blajinilor, informează Gândul.
Tradiția Paștelui Blajinilor presupune ca oamenii să meargă la cimitire cu ouă roșii, cozonac și alte produse alimentare, pe care le oferă de pomană pentru sufletele morților. Se crede că „blajinii” sunt sufletele celor decedați sau ființe din altă lume, iar sărbătoarea lor are loc atunci când cojile de ouă roșii, aruncate pe ape, ajung pe tărâmul lor îndepărtat.
Deși în cărțile de cult aprobate de Sfântul Sinod nu există un tipic specific pentru slujba de pomenire din lunea după Duminica Tomii, mulți preoți oficiază aceste ritualuri la solicitarea creștinilor. Potrivit portalului crestinortodox.ro, aceste slujbe sunt adesea improvizate și au scopul de a face sufletele celor răposați părtașe la bucuria Învierii.
Sfântul Apostol Toma este singurul ucenic al Mântuitorului căruia Biserica îi dedică în mod special o duminică în perioada pascală, pe lângă ziua sa de prăznuire anuală din 6 octombrie. Această sărbătoare reprezintă, simbolic, închiderea Săptămânii Luminate și reafirmarea biruinței vieții asupra morții prin ochii celui care a avut nevoie de confirmare vizuală pentru a crede.