Pensionarii care primesc drepturi bănești din sistemul public de pensii românesc, dar care au domiciliul sau reședința în afara hotarelor țării, riscă să aibă veniturile blocate dacă nu depun periodic documentația obligatorie. Potrivit unei atenționări emise de Casa Județeană de Pensii Alba, măsura suspendării plății este prevăzută de Legea nr. 360/2023 și de Ordinul nr. 874/2024, având rolul de a stopa virarea unor sume către persoane care nu mai îndeplinesc condițiile legale.
Pentru a asigura continuitatea virării pensiei, beneficiarii nerezidenți trebuie să trimită un certificat de viață de două ori pe an, respectiv până la datele de 31 martie și 30 septembrie. Lipsa acestui act până la termenele menționate atrage suspendarea automată a banilor, începând cu prima lună următoare expirării termenului-limită. Documentul trebuie semnat de pensionar și validat de o autoritate din țara de reședință, cum ar fi un notar sau o instituție administrativă locală.
În ceea ce privește persoanele care abia au ieșit la pensie și locuiesc în străinătate, legislația română impune reguli stricte. Dacă între momentul solicitării pensiei și data primei plăți se scurg mai mult de șase luni, prima plată va fi efectuată doar după ce Casa de Pensii primește certificatul de viață semnat și ștampilat. Această procedură este necesară pentru a confirma situația actuală a beneficiarului înainte de demararea plății. Formularele oficiale pot fi descărcate de pe site-ul pensiialba.ro, conform informațiilor publicate de Redactia.ro.
În paralel cu aceste proceduri administrative, Guvernul României se confruntă cu o presiune majoră privind reforma sistemului de pensii de serviciu. Premierul Ilie Bolojan a adresat o scrisoare oficială către președinta Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu, în care subliniază că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR din cauza nerealizării Jalonului 215, referitor la pensiile magistraților.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, a explicat premierul în documentul trimis CCR.
Șeful Executivului a invocat procesul aflat pe rolul Curții privind contestația depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva legii prin care Guvernul și-a angajat răspunderea în decembrie 2025. „Având în vedere existenţa pe rolul Curţii Constituţionale a României a Dosarului nr. 4848A/2025 privind soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate formulate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului la data de 2 decembrie 2025, vă aduc la cunoştinţă următoarele aspecte legate de îndeplinirea Jalonului nr. 215 – Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a precizat Ilie Bolojan.
