
Italia rămâne, de aproape două decenii, una dintre destinațiile principale pentru forța de muncă din România. Conform estimărilor recente, peste un milion de români au activat pe piața muncii din Peninsulă, în prezent fiind înregistrate aproximativ 600.000 de contracte de muncă active. Pe măsură ce mulți dintre acești lucrători se apropie de vârsta retragerii din activitate, procedura de valorificare a contribuțiilor și obținerea drepturilor la pensie devine un subiect de maxim interes, notează CANCAN.
Cadrul legal este stabilit la nivel european prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004, care coordonează sistemele de securitate socială. Această legislație permite cumularea perioadelor de activitate în statele membre UE, astfel încât nicio perioadă de contribuție să nu fie pierdută, indiferent de țara unde s-a muncit.
Prin mecanismul de totalizare, o persoană care a lucrat 10 ani în România și 7 ani în Italia poate atinge stagiul minim de cotizare, chiar dacă anii munciți doar în țară nu ar fi fost suficienți pentru atingerea pragului de 15 ani. Totuși, fiecare stat va achita doar partea de pensie aferentă perioadei lucrate pe propriul teritoriu, sistem denumit „pro rata temporis”.
Procesul administrativ a fost accelerat prin utilizarea platformei electronice EESSI, care facilitează schimbul rapid de date între autoritățile de pensii din Uniunea Europeană. În cursul anului 2024, s-a observat o creștere de aproximativ 18% a solicitărilor pentru transferul pensiei, reflectând tendința de revenire în țară a românilor din diaspora.
În Italia, reglementările actuale prevăd o vârstă standard de pensionare de 67 de ani și un stagiu minim de cotizare de 20 de ani. În cazul în care aceste criterii nu sunt îndeplinite separat, anii contribuiți în Italia sunt integrați în calculul pensiei din România. De asemenea, pentru persoanele care au început să contribuie după data de 1 ianuarie 1996, valoarea pensiei trebuie să se încadreze într-un anumit prag minim. Există și variante de pensionare timpurie, precum „Quota 103” sau schemele bazate strict pe vechime.
Dosarul pentru obținerea pensiei necesită documente esențiale: carnetul de muncă, adeverințe de vechime, acte care să ateste condiții speciale, diplome de studii și, unde este cazul, livretul militar. Mulți cetățeni români optează pentru asistența oferită de patronatele italiene, care colaborează cu INPS și Casa Națională de Pensii Publice pentru a oferi sprijin administrativ gratuit.
Plata pensiei în România poate fi efectuată direct într-un cont bancar personal. Procedura implică obținerea codului IBAN, completarea unei declarații specifice de transfer de pe site-ul Casei Naționale de Pensii și depunerea documentației la filiala teritorială competentă.
Începând cu anul 2008, plățile externe sunt administrate prin Citibank Europe plc., sucursala România, beneficiarii având posibilitatea de a încasa sumele în lei sau în euro. Sistemul european asigură astfel că drepturile dobândite prin muncă în străinătate sunt protejate și acordate conform contribuției fiecărui individ.