Senatul are în analiză o propunere legislativă care vizează introducerea Contului Individual de Investiții pe Termen Lung (CIIP), un instrument financiar menit să ofere românilor o alternativă pentru suplimentarea veniturilor la bătrânețe. Inițiativa vine ca răspuns la temerile că actualele surse de pensie — pilonii 1, 2 și 3 — ar putea fi insuficiente pentru un trai decent în viitor.
Conform informațiilor publicate de Playtech.ro, noul mecanism este gândit să îmbine economisirea individuală cu o fiscalitate avantajoasă și libertatea de a alege investițiile. Autorii proiectului explică, potrivit Avocatnet.ro, că „Analiza situației actuale conduce la concluzia că niciun instrument juridic existent în dreptul românesc nu îndeplinește simultan funcțiile de: economisire individuală pe termen lung cu libertate de investiții, regim fiscal stimulativ, protecție specifică a investitorului și integrare în infrastructura pieței de capital existente”.
Proiectul legislativ propune două variante de conturi, fiecare având beneficii fiscale specifice. Primul este contul cu regim de scutire (CIIP-S), alimentat din venituri nete, unde profiturile obținute pe parcursul anilor nu sunt impozitate. Al doilea este contul cu regim de deductibilitate (CIIP-D), alimentat din venituri brute (salarii sau activități independente), caz în care sumele depuse pot fi scăzute din baza de calcul a impozitului pe venit.
Persoanele care optează pentru un astfel de instrument vor putea investi în acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții de pe piețele de capital din țările membre OECD. Totuși, proiectul interzice utilizarea instrumentelor financiare derivate în scopuri speculative, punând accent pe siguranța economiilor pe termen lung.
În momentul în care titularul iese la pensie, activele vor fi mutate într-un cont de tranzacționare obișnuit. În cazul conturilor de tip CIIP-D, activele transferate vor fi impozitate la acel moment. „Veniturile și câștigurile de capital realizate în contul de tranzacționare (…) sunt impozitate conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…). Valoarea activelor de la momentul transferului (…) este considerată preț de achiziție și se scade din baza impozabilă”, se precizează în documentul citat de sursa menționată.
Pe lângă avantajele fiscale, proiectul oferă și o plasă de siguranță: în situația în care brokerul dă faliment, activele sunt protejate de Fondul de Compensare a Investitorilor. Mai mult, în cazul decesului beneficiarului, sumele acumulate și investițiile sunt lăsate moștenire.
Susținătorii inițiativei consideră că accesul la CIIP va diminua presiunea asupra sistemului public de pensii și va ajuta la dezvoltarea pieței de capital din România. Aceștia subliniază că „Regimul fiscal preferențial nu contravine principiului egalității fiscale: este deschis tuturor persoanelor fizice rezidente”, deși admit că bugetul de stat ar putea înregistra o scădere temporară a încasărilor.
Este important de menționat că proiectul se află încă în faza de dezbatere, fiind necesare clarificări juridice și fiscale. Pentru a se aplica, inițiativa trebuie să treacă de Parlament, să fie promulgată de președintele țării și publicată în Monitorul Oficial.
