Europa se confruntă cu un nou episod de temperaturi extreme, la scurt timp după un val de căldură sever care a cauzat pierderi de vieți omenești. Potrivit datelor publicate de Ziar Obiectiv, Agenția spaniolă de meteorologie (AEMET) a emis deja o alertă cod galben de caniculă pentru mai multe regiuni, în timp ce în nord-estul Spaniei este în vigoare un cod portocaliu pentru precipitații abundente și furtuni.
În România, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) indică o încălzire treptată a vremii în majoritatea regiunilor, valorile maxime urmând să atingă pragul de 34 de grade Celsius pe parcursul lunii iunie, pe fondul unor episoade de instabilitate atmosferică.
Temperaturile vor urca considerabil și în alte state europene. În orașe precum Sevilla, Córdoba sau Zaragoza, mercurul din termometre se va apropia de 40°C la începutul săptămânii viitoare. Franța anticipează maxime de 39°C în zona Bordeaux, iar în Portugalia, masele de aer cald vor aduce temperaturi ce depășesc 40°C în regiunile interioare. „Vorbim deja despre temperaturi în jur de 35-40°C la începutul săptămânii viitoare, însă pragul de 40°C se va limita la zonele din interiorul țării: Valea Douro, Valea Tagus și interiorul Alentejo-ului”, a declarat meteorologul Maria João Frada.
Valul de aer cald pornit din zonele subtropicale ale Africii de Nord va afecta și Italia, cu maxime de 40°C la Florența, extinzându-se ulterior spre Bazinul Carpatic. Astfel, sunt prognozate temperaturi de până la 37°C la Budapesta și aproximativ 38°C în zonele de câmpie din România și Bulgaria.
Ionna Vergini, fondatoarea wyf24, a explicat pentru Euronews Earth că acest fenomen nu este unul tranzitoriu: „Aceasta nu este doar o altă săptămână fierbinte deoarece prezintă semnele structurale ale unui blocaj atmosferic, și nu al unui val de căldură trecător”. Specialistul a descris situația drept un „caz de manual al «noii normalități»”, generat de emisiile de gaze cu efect de seră.
Experții avertizează că infrastructura europeană este vulnerabilă în fața acestor extreme. Rețelele electrice sunt suprasolicitate de sistemele de climatizare, în timp ce transportul public poate înregistra disfuncționalități. În orașul Torino, presiunea excesivă asupra rețelei a cauzat deja întreruperi de curent.
Un aspect deosebit de îngrijorător pentru sănătatea publică este apariția „nopților tropicale”, când temperaturile nu coboară sub 20°C. Ionna Vergini atrage atenția că lipsa răcoririi nocturne reprezintă un risc major: „Foarte probabil căldura prelungită din timpul nopții este o amenințare și mai mare pentru sănătatea publică decât vârful din timpul zilei”.
„Atunci când minimele nu scad sub 20°C și, în cele mai grave cazuri, rămân peste 25°C – așa-numitele «nopți supertropicale» – organismul este privat de fereastra sa vitală de recuperare, iar sistemul cardiovascular este solicitat constant să răcească organismul”, a mai explicat specialistul, subliniind că risul de mortalitate excesivă este strâns corelat cu succesiunea nopților calde, în special în marile aglomerări urbane.
