Introducerea unui fruct întreg într-o sticlă se realizează printr-o metodă specială, care presupune ca fructul să crească direct în interiorul recipientului, evitând astfel strivirea lui. Tehnica cunoscută sub denumirea „fruit dans la bouteille” are origini vechi, în special în Franța, și este folosită cu precădere pentru scopuri decorative sau ca element de prestigiu.
Metoda constă în montarea unei sticle transparente peste un fruct aflat în stadiu incipient de dezvoltare, pe o ramură a unui pom fructifer, și monitorizarea creșterii acestuia până la maturitate. După coacere, sticla poate fi umplută cu alcool sau expusă ca obiect decorativ. Durează aproximativ patru luni pentru ca fructul să ajungă la maturitate în interiorul sticlei.
Procedura nu necesită experiență profesională în pomicultură, iar rezultatul impresionează prin efectul vizual inedit. Creșterea fructului în sticlă poate fi considerată o combinație între răbdare, creativitate și tehnici practice, transformând un arbore obișnuit într-o atracție neconvențională.
Pentru a obține un fruct în sticlă, trebuie urmați mai mulți pași esențiali. Mai întâi, se aleg o sticlă transparentă cu gât strâmt și coliere din plastic sau sfoară pentru fixarea ei pe o ramură solidă. Forma sticlei influențează mult efectul final, iar folosirea mai multor sticle simultan crește șansele de reușită.
Se selectează un pom sănătos cu fructe tinere – măr, păr, gutui, prun sau lămâi – iar fructele trebuie să fie izolate pe ramură, pentru a preveni strivirea și putrezirea lor. Ramura pe care se montează sticla trebuie să fie lângă o ramură mai solidă, care va servi drept sprijin. Fixarea sticlei presupune poziționarea fructului cât mai adânc în interior, evitând gâtul sticlei pentru a nu bloca creșterea fructului.
Sticla se așază cu gura în jos, ușor înclinată, pentru a împiedica colectarea apei în interior, reducând astfel riscul apariției mucegaiului. Este important ca fructul să beneficieze de lumină, dar să fie ferit de expunerea directă și puternică, care poate cauza arsuri sau temperaturi excesive.
Fixarea sticlei se face cu grijă, astfel încât să permită mișcarea naturală a ramurilor în vânt, fără a deteriora scoarța pomului. De asemenea, recipientul trebuie să permită o ventilație minimă pentru a preveni acumularea excesivă de umiditate.
Pe durata a aproximativ patru luni, se monitorizează evoluția fructului, verificând periodic eventualele probleme precum mucegaiul sau putrezirea. După fiecare ploaie, apa acumulată în sticlă trebuie eliminată pentru a menține condițiile optime de creștere.
La finalul perioadei, ramura se scoate cu grijă din sticlă, prin mișcări ușoare sau, dacă este necesar, prin tăierea ei, iar fructul rămâne intact în interiorul sticlei. Astfel, se obține un obiect unic, cu un fruct întreg și maturizat în interior.
Fructele crescute în sticlă pot fi utilizate în diverse moduri: ca elemente decorative, ca subiecte pentru pariuri amuzante între prieteni sau în experimente culinare. Câteva rețete implică umplerea sticlei cu alcool și lăsarea băuturii să se infuzeze cu aroma fructului, așa cum se practică la grădina Babylonstoren din Africa de Sud, unde perele în sticlă sunt folosite pentru a crea băuturi spirtoase tradiționale.
Totuși, dacă fructul intră în contact cu bacterii sau mucegai, consumul nu este recomandat, iar sticla trebuie sterilizată înainte de umplerea cu orice tip de alcool.
