Ziua de Sfântul Nicolae, sărbătorită pe 6 decembrie, este marcată în tradiția populară românească de o serie de obiceiuri menite să aducă bunăstare și protecție divină. Dincolo de cadourile așteptate în ghetuțe, un loc central îl ocupă superstițiile legate de alimentele care trebuie așezate pe masă pentru a atrage norocul și armonia în familie, grâul fiind cel mai important dintre acestea.

Potrivit credințelor din bătrâni, grâul simbolizează viața, renașterea și belșugul. Se consideră că prezența acestuia în locuință asigură prosperitatea, motiv pentru care, în ajun sau chiar în dimineața sărbătorii, oamenii obișnuiesc să pună un mic vas cu grâu crud, încolțit sau colivă, în funcție de specificul zonei.

Tradiția spune că grâul are puterea de a atrage norocul pe tot parcursul iernii, sporul în casă și înțelegerea între membrii familiei, oferind totodată protecție împotriva problemelor și a energiilor negative.

Un ritual vechi, păstrat încă în multe sate, implică punerea grâului la încolțit de Sfântul Nicolae pentru a prevesti mersul anului viitor. Dacă grâul răsare repede, verde și viguros, anul ce urmează va fi unul plin de realizări, pace și sănătate. În schimb, dacă firele cresc subțiri sau se îngălbenesc, se spune că este nevoie de mai multă atenție la bani și la deciziile importante.

Pe lângă grâu, considerat „hrana sufletului”, masa de sărbătoare poate fi completată cu alte elemente simbolice. Merele sunt așezate pentru sănătate, nucile pentru înțelepciune și claritate în decizii, iar pâinea de casă ca semn al abundenței. De asemenea, o lumânare aprinsă este folosită pentru curățarea și binecuvântarea casei.

Pentru a completa aceste obiceiuri, în dimineața zilei de 6 decembrie se poate rosti o scurtă incantație în momentul așezării vasului cu grâu pe masă: „Așa cum crește grâul bun și drept, așa să crească norocul, sporul și înțelegerea în casa mea”. Se crede că acest gest simplu deschide drumurile bune și atrage protecția Sfântului Nicolae asupra familiei.