Considerată multă vreme un pericol pentru sănătatea cardiovasculară și eliminată treptat din bucătării în favoarea uleiurilor vegetale, untura de porc este reevaluată de lumea medicală. Cercetările recente asupra modului în care grăsimile reacționează la temperaturi înalte schimbă optica specialiștilor, iar un medic din Galați detaliază motivele pentru care acest produs tradițional revine în discuție.
Dominația uleiurilor vegetale este pusă sub semnul întrebării de noi date științifice. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă și cercetător, explică faptul că excluderea unturii din alimentație s-a bazat pe o înțelegere incompletă a grăsimilor saturate.
Potrivit specialistului, care coordonează diverse campanii de sănătate publică, structura chimică a unturii este mult mai complexă decât se credea anterior.
„Mult timp, toate grăsimile saturate au fost puse la grămadă. Astăzi știm că untura are o structură specială, cu aproximativ 40–50% acizi grași mononesaturați, similari cu cei din uleiul de măsline. Acest profil o face mai stabilă la temperaturi înalte decât uleiurile bogate în omega-6”, a precizat Alexandru Nechifor, citat de Stiripesurse.ro.
În România, uleiul de floarea-soarelui rămâne cea mai populară alegere pentru gătit. Totuși, deși este sănătos atunci când este consumat rece, acesta devine instabil chimic atunci când temperatura depășește pragul de 160–170 de grade Celsius, din cauza conținutului ridicat de acizi grași polinesaturați.
Medicul avertizează asupra compușilor nocivi care apar în urma acestui proces termic: „În aceste condiții se formează aldehide și radicali liberi, compuși care pot contribui la inflamația cronică și stresul oxidativ”.
Spre deosebire de uleiurile clasice, untura beneficiază de un amestec de acizi grași saturați și mononesaturați care îi oferă o rezistență sporită la degradare. Chiar și uleiul de măsline extravirgin, recunoscut pentru beneficiile sale, își pierde din proprietățile antioxidante dacă este expus la temperaturi extreme.
„Nu înseamnă că untura este superioară în toate privințele, dar în prăjire intensă este, într-adevăr, o grăsime mai stabilă decât multe uleiuri vegetale obișnuite”, subliniază medicul Alexandru Nechifor.
Utilizarea repetată a uleiurilor degradate termic poate favoriza inflamația în organism, un factor de risc major pentru rezistența la insulină și sindromul metabolic. Expertul punctează importanța alegerii corecte a grăsimii pentru gătit.
„Nu prăjitul în sine este problema principală, ci grăsimea pe care o alegem. O prăjire ocazională într-o grăsime stabilă e mai sigură decât prăjeli dese în ulei bogat în omega-6”, explică acesta.
Totuși, specialistul ține să clarifice că revenirea unturii în atenția medicilor nu reprezintă o invitație la excese alimentare, moderația rămânând esențială.
„Sănătatea nu depinde de o lingură de untură sau de ulei, ci de întregul stil de viață. Dar dacă prăjim, e important să știm ce punem în tigaie”, a conchis medicul.
