Bucureștiul se pregătește să confrunte o creștere dramatică a numărului valurilor de căldură, care ar putea ajunge până la 24 pe an în viitorul apropiat, potrivit unui raport recent al Platformei pentru Mediu București. Aceste transformări climatice vor afecta nu doar temperatura, ci și sănătatea, economia și calitatea vieții locuitorilor Capitalei.
Raportul „Starea Mediului București 2025” estimează că, până la finalul acestui secol, temperatura medie anuală în București va crește cu 3,6–4°C față de valorile actuale. Această creștere, aparent moderată, va avea consecințe majore asupra condițiilor de trai.
În prezent, Capitala este afectată anual de 3-4 valuri de căldură, însă în viitor numărul acestora ar putea ajunge la 24, adică de aproape șase ori mai multe. Zilele cu temperaturi peste 30°C vor deveni o normalitate, fiind estimată o creștere cu 20-30 de astfel de zile în fiecare an.
Secetele vor deveni mai frecvente și mai severe. Dacă până acum apariția lor era o raritate, pe termen lung acestea se vor repetă de aproape cinci ori pe deceniu, comparativ cu o dată la o sută de ani cât era în trecut.
Printre problemele suplimentare raportate se numără și creșterea frecvenței nopților tropicale, când temperaturile nu scad sub 20°C. Aceste condiții au un impact negativ deosebit asupra persoanelor în vârstă și a celor cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare.
Iernile în București vor deveni mai blânde, cu precipitații predominant lichide în loc de zăpadă, în timp ce verile vor aduce ploi puternice, dar de scurtă durată. Fenomenele extreme vor spori riscul de inundații rapide, afectând infrastructura orașului și confortul locuitorilor.
Raportul ia în considerare un scenariu complex, în care progresul economic rapid și dezvoltarea tehnologică accelerează emisiile de CO₂ până în jurul anului 2050. De aici înainte, se prevede o reducere a emisiilor, pe măsură ce sursele de energie nepoluantă vor reprezenta peste 65% din total.
În ciuda acestui optimism pe termen lung, vulnerabilitatea Bucureștiului rămâne ridicată. Probleme precum densitatea mare a populației, infrastructura urbană învechită și absența unor strategii clare de adaptare fac din Capitală un punct sensibil în fața schimbărilor climatice, avertizează autorii raportului.
