Noiembrie – Luna tradițiilor și obiceiurilor străvechi în România
Noiembrie este cunoscută în popor drept luna lui Brumar sau Vinar, o perioadă încărcată de tradiții care marchează trecerea spre iarnă și include ritualuri legate de sărbătorile religioase importante.
Luna noiembrie, numită astfel de la „novem”, adică „nouă” în latină, era a noua lună în calendarul roman antic.
De ce este noiembrie numită și Vinar
Noiembrie este denumită și Vinar deoarece, în această perioadă, vinurile sunt pregătite prin fermentare și filtrare. Pe 8 noiembrie, de sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavriil, ciobanii respectă tradiția „turta arieților” pentru a separa berbecii de oi.
Turta arieților, făcută din făină de porumb, simbolizează fertilitatea. În tradiția populară, Sfinții Mihail și Gavriil sunt considerați protectori ai ciobanilor.
Ciobanii aruncă turta, iar dacă aceasta cade cu fața în sus, oile vor avea un an bun. Dacă turta cade invers, se crede că le va merge rău.
Pe 8 noiembrie, zi dedicată rugăciunii, creștinii aprind o lumânare în cinstea sfinților și evită munca casnică, iar această lumânare este considerată călăuzitoare spre Rai.
Această zi, cunoscută și drept „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor”, este dedicată pomenirii morților, iar finii duc daruri la nași, mai ales colaci.
Începând cu 10 noiembrie, încep Filipii de toamnă, o perioadă de șapte zile când oamenii împărțeau porumb fiert vecinilor.
Obiceiuri de noiembrie – Sărbători și tradiții în luna lui Brumar
Pe 14 noiembrie se sărbătorește Lăsata secului, ce marchează începutul Postului Crăciunului. În această seară, oamenii se adunau la șezători, iar copiii își pregăteau colindele pentru decembrie.
Intrarea Maicii Domnului în biserică – Ovidenia
Pe 21 noiembrie, se prăznuiește Intrarea Maicii Domnului în biserică. Se spune că o zi senină în Ovidenie prevestește o vară secetoasă.
Potrivit tradiției, de Ovidenie, cerul se deschide, animalele pot vorbi, iar fetele își pot afla ursitul. Pentru a alunga spiritele rele, ușile și ferestrele se ung cu usturoi.
Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie, este ultima mare sărbătoare a lunii. Tradiția spune că Sfântul Andrei „îngheață apa și coase răul”.
De Sfântul Andrei, românii folosesc agheasmă, leuștean, smirnă, tămâie și, mai ales, usturoi pentru a îndepărta spiritele rele.
În mediul rural, tinerii participau la „păzitul usturoiului”, un obicei menit să protejeze usturoiul care ulterior avea să îi apere de rele.
Gospodarii pun crenguțe de vișin în casă, pe care le țin până la Crăciun, sau plantează grâu pentru a prezice recolta din anul viitor.