În tradiția românească, varza se pune la murat în luna octombrie, între 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, și 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, pentru a obține murături gata pregătite pentru iarnă. Mulți gospodari își organizează achizițiile și pregătirile încă de la începutul toamnei, pentru a conserva varza în borcane sau butoaie și a avea astfel ingrediente pentru preparate precum sarmalele de Crăciun.
Tradiția populară recomandă ca varza să fie pusă la murat după data de 26 octombrie, considerată un început potrivit pentru fermentare, dar nu mai târziu de 30 noiembrie. Această perioadă este ideală pentru a obține murături de calitate, care să reziste pe toată durata iernii.
Pentru ca varza murată să capete o nuanță roz, este necesar să adaugi în butoi varză roșie tăiată în bucăți mari sau sfeclă roșie. Pe măsură ce fermentarea progresează, pigmentul roșu din aceste legume se impregnează în frunzele verzei, colorând-o frumos.
Varza murată este apreciată nu doar pentru gustul său, ci și pentru beneficiile aduse sănătății. Ea conține fibre, vitamine, în special vitamina C, și minerale esențiale, fiind astfel un aliment valoros în dieta tradițională românească.
