Octombrie, lună plină de tradiții și superstiții. Ce ne spun credințele populare despre vreme și noroc
Octombrie, a doua lună de toamnă, este cunoscută și sub denumirea de Brumărel. Această lună este marcată de sărbători religioase importante și tradiții care prevestesc vremea.
În calendarul ortodox, octombrie aduce patru sărbători mari: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sfânta Cuvioasă Paraschiva (14 octombrie), Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie), și Sfântul Dimitrie Basarabov (27 octombrie).
Superstiții și semnele vremii în luna octombrie
Tradițiile populare spun că, dacă în octombrie cade multă brumă sau chiar ninge, ianuarie va fi o lună mai caldă. De asemenea, căderea timpurie a frunzelor din copaci este văzută ca un semn al unui an roditor.
Culorile frunzelor și modul în care cad erau un indiciu despre recolta viitoare, conform credințelor vechi, observate de specialiștii Muzeului Dunării de Jos.
Numele de Brumărel provine de la atenția acordată brumei din această perioadă, aceasta fiind considerată un indicator al vremii pentru lunile de iarnă.
Prognoze meteorologice bazate pe tradiții
O altă superstiție afirmă că, dacă la începutul lunii nu plouă mult, iarna va fi aspră. De asemenea, vremea din 14 octombrie, de Sfânta Parascheva, se va repeta pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru.
Ciobanii, pe 14 octombrie, aveau obiceiul de a verifica poziția oilor dimineața. Dacă oile dormeau grupate, iarna urma să fie friguroasă, iar dacă erau împrăștiate, iarna promitea să fie blândă.
O recoltă bogată de nuci și gutui era considerată un alt semn al unei ierni grele.
Ritualuri pentru noroc în octombrie
Una dintre cele mai importante zile din octombrie este Sfânta Parascheva. În această zi, nu se muncește și nu se consumă fructe sau legume în formă de cruce, cum sunt nucile.
Pe 18 octombrie, se celebrează Ziua Lupului sau Lucinul, ce marchează începutul Filipilor de Toamnă.
Înainte de 25 octombrie, în multe sate, se aprindea un foc mare, „Focul lui Sâmedru”. Copiii și tinerii săreau peste acest foc pentru noroc și sănătate, iar cei care săreau focul urmau să se căsătorească în anul următor.
După stingerea focului, oamenii luau tăciuni pe care îi aruncau în grădini, pentru a avea recolte bogate.