Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă a doua cauză principală de dizabilitate la nivel global, afectând anual aproximativ 15 milioane de persoane. Dintre acestea, o treime decedează, iar o altă treime rămâne cu dizabilități permanente. În Statele Unite, AVC-ul este a cincea cauză majoră de mortalitate. Deși incidența acestuia este în scădere în țările industrializate, în regiunile în curs de dezvoltare, precum America Latină, Africa sub-sahariană și Orientul Mijlociu, numărul deceselor cauzate de AVC se preconizează că se va tripla în următorii douăzeci de ani.
Ce este un accident vascular cerebral?
Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul sanguin către creier este întrerupt, ceea ce duce la moartea rapidă a celulelor cerebrale private de oxigen. Acest fenomen poate determina pierderea memoriei sau a altor funcții asociate zonelor afectate ale creierului.
Există două tipuri principale de AVC:
- Hemoragic – cauzat de ruperea unui vas de sânge sau a unui anevrism cerebral, ceea ce determină sângerare în sau în jurul creierului și creșterea presiunii intracraniene. Hemoragia intracerebrală presupune scurgerea sângelui direct în țesutul cerebral, distrugând celulele nervoase. Uneori, această hemoragie este provocată de malformații arteriovenoase congenitale, care, dacă sunt diagnosticate corect, pot fi tratate pentru a preveni AVC-ul. Hemoragia subarahnoidă apare în spațiul dintre creier și țesuturile înconjurătoare, de obicei ca urmare a unui anevrism spart, a traumatismelor craniene sau a utilizării medicamentelor anticoagulante.
- Ischemic – determinat de blocarea fluxului sanguin printr-un cheag sau o placă aterosclerotică, fiind cel mai frecvent tip de AVC. Acest tip include accidentele embolice, când un cheag format în altă parte a corpului ajunge la creier și blochează un vas mic, și accidentele trombotice, când un cheag se formează direct într-o arteră cerebrală.
De asemenea, există atacul ischemic tranzitor (AIT), numit și „mini-AVC”, care constă într-o blocare temporară a circulației sanguine la creier, fără a provoca daune permanente. Este esențială prezentarea rapidă la medic în cazul unui AIT, deoarece acesta poate preceda un AVC ischemic complet.
Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral
AVC-ul poate surveni la orice vârstă, inclusiv la copii, însă riscul crește semnificativ după vârsta de 60 de ani. Printre principalii factori de risc se numără:
- Consumul de alcool și abuzul de substanțe, cum ar fi cocaina și metamfetamina
- Ateroscleroza și alte afecțiuni cardiovasculare
- Colesterolul ridicat cronic
- Diabetul
- Predispoziția genetică
- Hipertensiunea arterială
- Utilizarea prelungită a unor medicamente, inclusiv antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul și naproxenul
- Obezitatea
- Dieta nesănătoasă
- Un stil de viață sedentar
- Boala celulelor secera
- Fumatul
- Stresul și depresia
- Vârsta și sexul – bărbații sub 60 de ani au risc mai mare de AVC decât femeile, însă femeile au o rată mai mare a mortalității post-AVC
- Rasă și etnie – în America de Nord, afro-americanii și americanii nativi prezintă un risc crescut comparativ cu alte grupuri etnice
Simptomele unui accident vascular cerebral
Simptomele AVC-ului variază în funcție de zona creierului afectată, iar recunoașterea lor rapidă poate salva vieți și preveni dizabilități grave. Printre cele mai frecvente semne se numără:
- Durerea pe o parte a feței – durere bruscă și inexplicabilă pe o parte a feței, brațului, piciorului sau pieptului, mai frecventă la femei.
- Viziunea neclară – vedere încețoșată, dublă sau dificultăți de concentrare a ochilor.
- Dificultăți de respirație sau înghițire – simptome mai des întâlnite la femei, alături de leșin, iritație, halucinații, greață, vărsături, dureri bruște, convulsii sau sughițuri.
- Tremurat – tremurături în mâini, simptom mai puțin frecvent, dar confirmat în cazul AVC-ului.
- Pierderea echilibrului – amețeli, lipsă de coordonare sau instabilitate.
- Mers cu dificultăți – amorțeală, furnicături, instabilitate la mers.
- Paralizia facială – amorțeală sau slăbiciune bruscă pe o parte a feței, brațului sau piciorului. Clinica Mayo recomandă testul de ridicare simultană a brațelor și zâmbet pentru detectarea acestui simptom.
- Cefalee – durere de cap bruscă, ascuțită și intensă, mai frecventă la femei și în cazul persoanelor cu migrene regulate.
- Confuzie – dezorientare și incapacitate de a gândi clar.
- Vertij – senzație de mișcare sau rotire a mediului înconjurător, adesea însoțită de dezechilibru.
- Probleme de vorbire – dificultăți în exprimare, vorbit incoerent sau probleme de înțelegere a limbajului.
- Oboseală – slăbiciune și schimbări bruște în starea mentală, mai frecvente la femei.
Asociația Americană de Stroke subliniază faptul că recuperarea după AVC este posibilă, mai ales deoarece funcțiile motorii sunt mai afectate decât cele cognitive, iar simptome precum vederea dublă și vertijul pot dispărea în câteva săptămâni în cazul formelor ușoare și moderate.
Prevenția accidentului vascular cerebral
Se estimează că până la 80% din cazurile de AVC pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Măsurile recomandate includ:
- Menținerea tensiunii arteriale sub 120/80 mmHg
- Menținerea unei greutăți corporale sănătoase, cu un indice de masă corporală (IMC) de 25 sau mai mic
- Practicarea regulată a exercițiilor fizice, cel puțin 30 de minute de activitate moderată, cinci zile pe săptămână
- Limitarea consumului de alcool la un pahar pe zi
- Controlul nivelului zahărului din sânge, mai ales în cazul persoanelor cu diabet
- Renunțarea la fumat
Importanța intervenției rapide: metoda F.A.S.T.
Solicitarea imediată a asistenței medicale în primele ore de la apariția simptomelor este crucială pentru reducerea riscului de leziuni permanente sau deces. Tratamentul precoce, cu medicamente care dizolvă cheagurile de sânge, poate crește cu 30% șansele de recuperare fără handicap major dacă este administrat în primele trei ore.
Acronimul F.A.S.T. este folosit pentru a ajuta identificarea rapidă a semnelor AVC și pentru a încuraja apelarea urgentă a serviciilor medicale:
- F (Face – Față): Cereți persoanei să zâmbească și observați dacă o parte a feței cade.
- A (Arms – Brațe): Cereți să ridice ambele brațe și observați dacă unul coboară.
- S (Speech – Vorbire): Solicitați repetarea unei fraze simple pentru a verifica claritatea vorbirii.
- T (Time – Timp): Dacă observați aceste semne, sunați imediat la serviciile de urgență.
