Ţiuitul urechilor, cunoscut medical sub denumirea de tinitus, este o problemă tot mai frecventă în contextul vieţii moderne agitate şi zgomotoase. Această senzaţie auditivă anormală, resimţită în absenţa unui stimul sonor exterior, poate avea multiple cauze, de la expunerea la zgomote puternice până la afecţiuni grave, iar netratată poate afecta semnificativ calitatea vieţii.
Tinitusul se manifestă prin perceperea unor sunete precum ţiuituri, şuierături, fluierături sau pocnete, care par să provină din interiorul urechii sau din exterior. În formele moderate şi intermitente, acestea pot apărea chiar şi la persoanele cu auz normal, fără a indica neapărat o problemă medicală. Totuşi, atunci când simptomele persistă pe termen lung, ele pot genera tulburări de somn, scăderea capacităţii de concentrare şi chiar afecţiuni psihice severe.
Ţiuitul bilateral poate semnala debutul surdităţii, iar uneori este cauzat de prezenţa dopurilor de cerumen sau de expunerea la sunete puternice, inclusiv muzică ascultată la volum ridicat. În astfel de situaţii, simptomul dispare de regulă odată cu eliminarea factorului declanşator. Persistenţa tinitusului poate indica un anumit grad de hipoacuzie.
Formele pulsatil ale tinitusului pot fi generate de anomalii vasculare, cum ar fi tumori glomice, ateromatoze carotidiene, anomalii ale arterei carotide sau anevrisme. De asemenea, tinitusul poate fi un simptom asociat spondilozei cervicale, hipertensiunii arteriale, otitei, migrenelor, sclerozei multiple sau unor infecţii precum meningita.
Este important ca apariţia tinitusului să determine efectuarea unor investigaţii medicale adecvate, cum ar fi audiograma, tomografia computerizată sau angiografia, pentru identificarea cauzei. Tratamentul poate fi medicamentos sau chirurgical, în funcţie de diagnosticul stabilit. Netratat, tinitusul poate conduce la dezvoltarea depresiei, ceea ce subliniază necesitatea unei intervenţii medicale rapide.
O tehnică recomandată pentru reducerea senzaţiei de ţiuit presupune următorii paşi: se acoperă urechile cu palmele, cu degetele orientate spre spatele capului. Degetele mijlocii trebuie să se atingă uşor, poziţionate puţin deasupra bazei craniului, iar degetele arătătoare se plasează peste cele mijlocii.
Ulterior, cu degetele arătătoare se loveşte ritmic, ca într-o tobă, baza craniului, sub palmele care acoperă urechile. Această mişcare se repetă de 40-50 de ori. În funcţie de intensitatea tinitusului, procedura poate fi repetată de mai multe ori pe zi. Această metodă a fost prezentată de adevarul.ro, citând sursa rtv.net.
