
Spondiloza cervicală, cunoscută și sub denumirea de osteoartrită cervicală, este o afecțiune frecvent întâlnită, cu o incidență crescută în rândul persoanelor în vârstă și al celor care petrec mult timp în poziție șezândă. Aceasta constă într-o degenerescență a coloanei vertebrale la nivelul gâtului, care duce la modificări structurale ale discurilor intervertebrale și ale vertebrelor, cum ar fi formarea osteofitelor (ciocuri osoase) și îngustarea spațiilor prin care trec nervii paravertebrali și canalul medular.
Coloana cervicală are un rol esențial nu doar în susținerea trunchiului și capului, ci și în protejarea sistemului nervos periferic și a măduvei spinării. De la nivelul măduvei spinării se desprind nervii paravertebrali, o pereche pentru aproape fiecare vertebră, care pot fi iritați sau comprimați în cazul spondilozei cervicale, cauzând astfel o varietate de simptome care depășesc zona gâtului.
Nervii afectați la nivel cervical sunt responsabili pentru inervația capului, gâtului, umerilor, brațelor, degetelor, spatelui și parțial a organelor toracice, motiv pentru care durerea și disconfortul pot radia spre membrele superioare. Totodată, două artere importante traversează coloana cervicală și asigură vascularizarea regiunii posterioare a capului, unde se află centre nervoase esențiale. Astfel, persoanele cu spondiloză cervicală pot experimenta amețeli, tulburări de vedere, dureri oculare, migrene, dureri de cap sau senzații auditive anormale, cum ar fi țiuitul în urechi.
Înaintarea în vârstă reprezintă principalul factor de risc pentru dezvoltarea spondilozei cervicale, fiind frecvent asociată cu un stil de viață sedentar și o postură incorectă. Activitatea fizică regulată și terapia prin mișcare pot preveni sau întârzia apariția acestei afecțiuni.
Alte cauze care pot contribui la instalarea spondilozei cervicale includ:
În stadiile incipiente, spondiloza cervicală poate fi asimptomatică. Pe măsură ce evoluează, principalele manifestări clinice sunt:
Evaluarea începe cu anamneza și examinarea clinică, în care medicul va solicita pacientului să efectueze diverse mișcări ale capului și brațelor, precum și testarea forței de prindere a mâinii. În cazul suspiciunii de spondiloză cervicală, sunt indicate investigații imagistice mai detaliate.
Principalele investigații imagistice recomandate sunt:
De asemenea, pot fi necesare teste de evaluare a funcției nervoase, precum electromiografia sau testele de conducere nervoasă.
În stadiile incipiente sau moderate, terapia prin mișcare și gimnastica medicală sunt esențiale, recomandate pentru menținerea mobilității și întărirea musculaturii cervicale. Medicul va indica mișcările care trebuie evitate, ținând cont de particularitățile afectării.
Pentru durerile persistente, tratamentul poate include:
Intervenția chirurgicală este recomandată în cazurile în care este necesară îndepărtarea osteofitelor sau lărgirea canalelor nervilor paravertebrali ori spațiului destinat măduvei spinării. De asemenea, poate fi indicată pentru rezolvarea herniilor de disc cervical.