Aproximativ 40 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de demență, cea mai frecventă formă a acesteia fiind maladia Alzheimer. În fața acestei crize de sănătate publică, miniștrii sănătății din țările G8 au stabilit, la finalul anului trecut, un obiectiv ambițios: descoperirea unui tratament eficient până în 2025. Între timp, statisticile arată o creștere alarmantă a numărului de cazuri, iar cercetătorii explorează atât cauzele bolii, cât și metode de prevenție.
Obiectivul a fost stabilit în cadrul unui summit desfășurat la Londra, la finalul anului 2013, un eveniment fără precedent dedicat luptei împotriva demenței.
În urma acestei inițiative, Marea Britanie a anunțat demararea unui studiu de anvergură, care implică colectarea de date despre sănătatea și stilul de viață a două milioane de voluntari cu vârsta de peste 50 de ani. Premierul britanic de la acea vreme, David Cameron, a subliniat urgența situației, declarând că demența trebuie combătută „cu aceeași hotărâre și implicare de care dăm dovadă atunci când luptăm împotriva cancerului”.
Guvernul britanic a majorat finanțarea pentru cercetare, alocând 66 de milioane de lire sterline (82 de milioane de euro) în 2015, comparativ cu 28 de milioane de lire (35 de milioane de euro) în 2009. Decizia a venit și în contextul în care, între 1998 și 2011, doar trei din 101 medicamente experimentale împotriva demenței au fost aprobate pentru a fi puse pe piață.
Datele statistice din Marea Britanie reflectă o evoluție îngrijorătoare. Potrivit Health and Social Care Information Centre, numărul persoanelor diagnosticate cu demență a crescut cu 62% în șapte ani, de la 213.000 de cazuri în perioada 2006-2007 la 344.000 în intervalul 2013-2014.
Un studiu publicat în revista Neurology sugerează că impactul bolii ar putea fi subestimat. Cercetătorii americani susțin că maladia Alzheimer ar putea fi responsabilă pentru un număr de decese comparabil cu cel al bolilor cardiovasculare și al cancerului, deși statisticile oficiale o plasează pe locul șase în topul cauzelor de mortalitate în SUA.
Explicația este că „adesea, maladia Alzheimer și alte forme de demență nu figurează în certificatele de deces și în dosarele medicale”, a afirmat Bryan James, de la Centrul medical al Universității Rush din Chicago. Acesta a adăugat că „estimările oferite de analiza dosarelor medicale arată că decesele cauzate de Alzheimer depășesc cu mult cifrele oferite de CDC și care se regăsesc în certificatele de deces”.
În absența unui tratament, atenția se îndreaptă către prevenție. Un grup de medici britanici a transmis Ministerului Sănătății că adoptarea dietei mediteraneene, bogată în fructe, legume proaspete, nuci, pește și ulei de măsline, reprezintă „probabil cea mai bună strategie disponibilă în prezent” pentru a preveni bolile neurodegenerative.
Alte studii punctuale susțin aceste recomandări. Cercetătorii au observat că persoanele de peste 65 de ani care consumă pește regulat au cu 14% mai multă materie cenușie în zonele creierului asociate memoriei. De asemenea, ceaiul verde este studiat pentru proprietățile sale de a îmbunătăți funcțiile cognitive, în special memoria.
Mersul pe jos este o altă metodă de prevenție recomandată. Oamenii de știință de la Universitatea Cambridge au concluzionat că plimbările de 20 de minute, efectuate de trei ori pe săptămână, pot reduce considerabil riscul de declanșare a maladiei Alzheimer.
