Cafeaua este pentru mulți dintre noi o sursă esențială de energie, consumată de dimineața până seara, în diverse contexte sociale sau profesionale. Această băutură, apreciată nu doar pentru efectul său stimulator, ci și pentru potențialele beneficii asupra sănătății, trebuie consumată însă cu moderație, având în vedere posibilele efecte adverse asociate excesului de cofeină.
Cafeaua neagră, fără adaos de zahăr sau lapte, este considerată sănătoasă, fiind bogată în antioxidanți care pot contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate. Studiile arată că aceasta ajută la creșterea vigilenței, atenției și nivelului de energie. Mai mult, consumul regulat de cafea a fost corelat cu un risc redus de diabet zaharat, demență, infarct miocardic, accident vascular cerebral și cancer hepatic, dar și cu susținerea procesului de slăbire.
Totuși, consumul excesiv de cafea poate avea efecte secundare, cauzate în principal de cantitatea mare de cofeină. Printre acestea se numără amețelile, bufeurile, insomnia sau anxietatea. De asemenea, persoanele cu afecțiuni precum hipertensiunea arterială, psoriazis, dermatita seboreică sau reflux gastric ar trebui să evite consumul ridicat de cafea.
Specialiștii recomandă un consum zilnic maxim de 400 mg de cofeină pentru adulții sănătoși, echivalentul a 5-6 cești de cafea preparată cu concentrație medie sau 2-3 căni mai mari. Pentru cafeaua concentrată, precum espresso, limita este de aproximativ 3 cești pe zi.
Cafeaua conține sute de substanțe naturale cu efecte pozitive asupra sănătății sistemului cardiovascular și cerebral. Numeroși compuși din boabele de cafea acționează ca antioxidanți, protejând celulele împotriva radicalilor liberi.
Un studiu japonez a evidențiat faptul că persoanele care consumă cel puțin o ceașcă de cafea pe zi își reduc riscul apariției hemoragiilor cerebrale și a accidentelor vasculare cerebrale cu până la 20%. Chiar și varianta decofeinizată a cafelei este considerată benefică pentru sănătate.
Totodată, specialiștii avertizează că o concentrație excesivă de cofeină poate duce la deshidratare și creșterea anxietății, astfel că o cafea prea tare poate aduce mai multe deservicii decât beneficii.
Consumul de cafea furnizează organismului o cantitate importantă de antioxidanți, crom și magneziu, minerale care susțin reglarea glicemiei prin influențarea secreției de insulină. Printre principalele substanțe active din cafea se numără:
Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate din SUA a arătat că persoanele care consumă în medie patru cești de cafea pe zi au un risc cu 10% mai mic de a dezvolta depresie în comparație cu cei care nu consumă cafea. Efectul pozitiv nu este atribuit cofeinei, ci antioxidanților din boabele de cafea, deoarece alte băuturi cofeinizate nu au prezentat același impact.
O cercetare amplă realizată de Harvard School of Public Health a relevat că un consum de 2-4 cești de cafea pe zi reduce predispoziția către suicid cu până la 50%, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor. Totuși, un studiu finlandez avertizează că un consum excesiv, de 8-9 cești pe zi, poate crește susceptibilitatea spre astfel de comportamente.
Mai multe studii indică faptul că un consum regulat de cafea ajută ficatul să-și autoregleze funcțiile. Cercetătorii Clinicii Mayo din SUA au descoperit că aportul zilnic de cafea poate reduce riscul apariției colangitei sclerozante primare, o boală autoimună rară care poate conduce la ciroză, insuficiență hepatică și cancer hepatic.
În plus, un studiu cu peste 125.000 de participanți a arătat că persoanele cu consum de alcool care beau o ceașcă de cafea pe zi își reduc cu 20% riscul de a dezvolta ciroză alcoolică.
Cafeaua crește performanța cerebrală și fizică, fiind frecvent utilizată de sportivi înainte de competiții. Cofeina crește nivelul acizilor grași în sânge, contribuind astfel la sporirea capacității de efort.
Potrivit publicației Science Daily, consumul a 3-4 cești de cafea pe zi este asociat cu o reducere cu 25% a riscului de diabet de tip II. Deși mecanismul nu este pe deplin elucidat, acidul clorogenic din cafea pare să inhibe răspunsul precoce al glucozei și insulinei.
Există dovezi consistente privind eficiența cafelei în prevenirea instalării bolilor precum Alzheimer și Parkinson. Un studiu a demonstrat că bautorii de cafea au un risc cu 60% mai mic de a dezvolta Alzheimer și demență. O altă cercetare arată o reducere a riscului de Parkinson între 32% și 60%.
Neurocercetătorul Chuanhai Cao, de la Universitatea din Florida de Sud, explică faptul că dozele suficiente de cofeină inhibă secretia beta-amiloidului, o proteină care se acumulează în creierul pacienților cu Alzheimer și care afectează negativ celulele nervoase.
