Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Mass General Brigham arată că sincronizarea alimentației cu ritmul biologic poate preveni bolile cardiovasculare, în special în cazul persoanelor care lucrează în ture de noapte. Cercetarea publicată în Nature Communications evidențiază faptul că nu doar ce mâncăm contează pentru sănătatea inimii, ci și momentul în care consumăm alimentele.
Potrivit studiului, limitarea meselor la orele zilei ar putea reduce semnificativ riscurile asociate cu perturbarea ritmului circadian, având implicații importante pentru milioane de angajați care lucrează în schimburi.
Deși cercetări anterioare au demonstrat că munca pe timp de noapte crește riscul bolilor cardiovasculare, studiul recent oferă o posibilă soluție: consumul de alimente exclusiv în timpul zilei.
Studiul a implicat 20 de participanți tineri, sănătoși, care au fost supuși unui protocol clinic de două săptămâni în condiții strict controlate. Aceștia nu au avut acces la ferestre, ceasuri sau dispozitive electronice pentru a elimina factorii externi care ar fi putut influența ritmul lor biologic.
Participanții au fost împărțiți în două grupuri după o perioadă inițială de 32 de ore consecutive de veghe:
Ambele grupuri au avut același program de somn, ceea ce a permis cercetătorilor să izoleze efectul momentului meselor asupra sănătății cardiovasculare.
A fost analizată activitatea sistemului nervos autonom, nivelul inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1) și tensiunea arterială – markeri importanți pentru riscul cardiovascular. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a acestor markeri doar în grupul care a consumat mese și pe timp de noapte, în timp ce grupul cu alimentație exclusiv diurnă nu a prezentat modificări notabile.
Sarah Chellappa, autor principal și profesor la Universitatea din Southampton, a declarat: „Am controlat fiecare factor care ar fi putut influența rezultatele, astfel încât putem spune că efectele sunt cauzate de momentul alimentației.”
Studiul are unele limitări, printre care un eșantion redus de participanți și o durată relativ scurtă, de două săptămâni. Cu toate acestea, avantajul principal constă în controlul riguros al variabilelor, inclusiv programul de somn, compoziția și cantitatea alimentelor, expunerea la lumină, poziția corporală și nivelul de activitate fizică.
Aceste rezultate pot avea impact major asupra sănătății lucrătorilor pe ture de noapte, persoanelor cu insomnie sau tulburări de somn, celor cu programe neregulate de somn și călătorilor frecvenți care traversează fusuri orare diferite.
Evitarea meselor noaptea ar putea fi o strategie simplă și eficientă pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare în aceste categorii.
