Hreanul de toamnă, disponibil proaspăt în această perioadă, este apreciat nu doar pentru aroma sa intensă, ci și pentru multiplele beneficii asupra sănătății, fiind folosit frecvent în gospodării pentru conservarea la borcan și în sosuri.
Originar din familia cruciferelor, hreanul este o legumă picantă cu o tradiție îndelungată în medicina populară. Rădăcina sa conține o gamă largă de nutrienți esențiali, precum calciu, magneziu, potasiu, mangan, zinc, seleniu, acid folic, vitamina C și vitamina B6.
Beneficiile hreanului se datorează în principal glucozinolaților, compuși bioactivi care, odată descompuși în organism, formează izotiocianați. Aceștia au proprietăți antioxidante, antiinflamatorii, detoxifiante și anticancerigene, iar hreanul conține de zece ori mai mulți glucozinolați decât broccoli.
Un element cheie în efectele antibacteriene ale hreanului este uleiul volatil numit alil izotiocianat, care ucide o gamă largă de bacterii și microbi patogeni. Acesta stimulează activitatea fagocitelor, celule imunitare care absorb și distrug bacteriile, contribuind astfel la prevenirea infecțiilor.
Fratele Daniel de la Mănăstirea Slănic afirmă că hreanul este un remediu eficient împotriva infecțiilor digestive, în special a bacteriei Helicobacter pylori. „Consumatorii de hrean vor fi lipsiți de toate bacteriile gastrointestinale, în special Helicobacter. Hreanul îi vine de hac!”, spune el.
Pe lângă rolul său de conservant în murături, hreanul omoară bacteriile nocive care pot apărea în urma fermentației. De asemenea, conține enzime care stimulează digestia și ajută la reglarea tranzitului intestinal, prevenind constipația.
Hreanul are un spectru larg de acțiune antibacteriană, inhibând specii precum Pseudomonas, Escherichia coli, Stafilococul auriu, Serratia grimessi și Enterobacter.
Izotiocianații din rădăcina de hrean combat și bacteriile anaerobe responsabile de infecții orale, printre care Streptococul mutans, Streptococul sobrinus, Lactobacillus casei, Stafilococul auriu, Enterococcus faecalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Candida albicans, Fusobacterium nucleatum, Prevotella nigrescens și Clostridium perfringens.
Hreanul este util nu doar în infecțiile intestinale, ci și în cele respiratorii și urinare. Mirosul său puternic ajută la fluidizarea și eliminarea mucusului din căile respiratorii superioare, prevenind astfel infecțiile.
Glucozinolații previn dezvoltarea microbilor la nivelul tractului urinar, iar sinigrina, unul dintre acești compuși, are efect diuretic, reducând retenția de apă și riscul de infecții urinare și renale. Alil izotiocianatul, prezent în urină, poate preveni infectarea vezicii urinare și chiar cancerul.
Totuși, hreanul este contraindicat persoanelor cu ulcere gastrice, gastrite hiperacide sau hemoroizi. De asemenea, femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să evite consumul acestui condiment.
