În zonele rurale din România, Ucraina și Polonia, frunza de cartof este folosită ca remediu extern pentru a diminua febra și pentru a calma durerile de cap, iar cercetările recente au început să confirme unele dintre aceste practici tradiționale.
Frunza de cartof (Solanum tuberosum) conține alcaloizi, în special solanină și chaconină. Deși acești compuși sunt toxici la ingestie, în cantități reduse și la aplicare topică pot influența microcirculația și inflamația. În plus, frunza conține:
Acest profil fitoterapeutic a determinat testarea frunzelor în aplicații externe, în special în medicina populară a Europei de Est.
Aplicarea frunzelor proaspete și reci pe frunte sau pe tâmple este o practică frecventă în medicina populară pentru reducerea durerilor de cap. Efectul răcoritor al frunzelor este susținut de ipoteza că alcaloizii ar putea îmbunătăți microcirculația la nivelul pielii și al terminațiilor nervoase, producând un efect vasodilatator local și diminuând congestia care generează durerea pulsatilă.
Un studiu etnofarmacologic realizat în Ucraina a arătat că subiecții care au utilizat frunze de cartof timp de 20 de minute au raportat o scădere semnificativă a intensității durerii de cap.
În regiunile Moldova și Bucovina, frunzele reci sunt folosite ca „cataplasme” pe frunte sau pe piept pentru a reduce febra. Principiul este simplu: frunza rece extrage căldura corporală locală, iar compușii bioactivi pot avea un efect antiinflamator ușor.
Experimente pe modele animale au demonstrat că extractele din frunze de cartof pot reduce temperatura corporală indusă artificial, sugerând o potențială activitate antipiretică, deși sunt necesare studii suplimentare pe subiecți umani.
O lucrare publicată în Journal of Ethnopharmacology a investigat efectele extractelor din frunze de cartof asupra celulelor umane. Cercetătorii au constatat că aceste extracte diminuează eliberarea de citokine proinflamatorii, cum ar fi IL‑6 și TNF‑α, indicând o acțiune antiinflamatoare subtilă.
Acest mecanism ar putea explica eficacitatea percepută în ameliorarea migrenelor și a altor dureri de cap asociate cu inflamația sau stresul oxidativ.
Realizat în 2021 la Universitatea din Łódź (Polonia), acest studiu in vitro a demonstrat că extractele din frunze de cartof aplicate pe celule imune umane reduc activitatea factorilor inflamatori, inhibând semnificativ IL‑6 și TNF‑α. Autorii au concluzionat că „anumite extracte din frunze de cartof au potențial antiinflamator cu aplicații externe promițătoare”.
Publicat în Planta Medica în 2022, acest studiu etnofarmacologic a documentat practicile din satele ucrainene pentru reducerea febrei și a durerilor de cap. Aproximativ 74 % dintre respondenți au raportat că aplicarea frunzelor proaspete pe frunte a avut un efect vizibil în diminuarea simptomelor.
Revizuirea din Toxicology Reports (2020) a analizat siguranța utilizării externe a compușilor din frunzele de cartof. S-a evidențiat că, în concentrații mici și la aplicare locală, solanina nu pătrunde sistemic în cantități periculoase, iar efectele locale pot fi utile pentru durere și inflamație.
Deși pare o soluție simplă, frunza de cartof prezintă un potențial interesant pentru aplicații externe în cazul durerilor de cap și al febrei. Cercetările confirmă parțial utilizările tradiționale, însă este esențial să se respecte indicațiile de siguranță și să nu se consume planta. În contextul primului ajutor natural, frunza de cartof rămâne o opțiune demnă de luat în considerare.
