Deși este un ritual zilnic pentru milioane de români, consumul de cafea poate avea efecte negative asupra sănătății dacă nu se respectă câteva reguli simple. Printre cele mai frecvente greșeli se numără consumul pe stomacul gol, adăugarea excesivă de zahăr sau lapte și consumul la ore târzii, obiceiuri care pot duce la probleme digestive, tulburări de somn și chiar la creșterea în greutate.
Una dintre cele mai răspândite greșeli este consumul cafelei imediat după trezire, înainte de micul dejun. Acest obicei poate stimula producția de acid gastric, ceea ce crește riscul de arsuri stomacale, reflux gastroesofagian sau poate agrava o gastrită existentă. Recomandarea este să se consume mai întâi un aliment solid, iar cafeaua să fie băută ulterior.
Cafeaua nu poate înlocui micul dejun și nu furnizează nutrienții necesari organismului pentru a începe ziua. Deși oferă o senzație temporară de energie prin blocarea semnalelor de oboseală și eliberarea de adrenalină, acest efect este de scurtă durată. În absența unei mese reale, epuizarea se poate instala rapid, însoțită de iritabilitate și o scădere a capacității de concentrare.
O cafea neagră, simplă, are un conținut caloric neglijabil. Însă, prin adăugarea de zahăr, frișcă, siropuri aromate sau lapte gras, băutura se transformă într-un desert lichid, bogat în calorii. Consumul frecvent al acestor combinații poate contribui la creșterea în greutate și la apariția unor dereglări metabolice.
Cofeina rămâne activă în organism pentru o perioadă de 6 până la 8 ore. Din acest motiv, consumul de cafea după orele 14:00-15:00 poate afecta calitatea somnului, chiar dacă efectele nu sunt resimțite imediat. Tulburările pot include dificultăți la adormire, un somn superficial sau senzația de oboseală la trezire.
Un alt aspect important este legat de interacțiunea cafelei cu nutrienții. Consumată imediat după masă, aceasta poate reduce absorbția unor minerale esențiale, precum fierul, calciul și magneziul. Acest efect este deosebit de relevant pentru persoanele care suferă de anemie sau de un deficit de calciu, deoarece poate agrava aceste condiții.
Doza zilnică sigură de cofeină este, în general, de 200-300 mg, echivalentul a aproximativ 1-2 cești de cafea, însă cantitatea poate varia în funcție de tipul de cafea, metoda de preparare și sensibilitatea individuală. Depășirea acestei limite poate duce la simptome precum agitație, palpitații, creșterea tensiunii arteriale sau insomnie.
