În regiunile de deal și munte din România crește lăptuca sălbatică, cunoscută și sub denumirea populară de susai, o plantă cu frunze mari, zimțate și tulpină lăptoasă, apreciată pentru proprietățile sale medicinale. Folosită tradițional pentru ameliorarea durerilor, purificarea sângelui și protejarea organelor interne, în special a pancreasului, această plantă continuă să fie un remediu natural important.
Este recomandată o cură de 14 zile, urmată de o pauză de 10 zile, pentru efecte digestive și beneficii asupra pancreasului.
Substanțele amare din lăptuca sălbatică stimulează secreția sucurilor pancreatice și biliare, favorizând digestia grăsimilor și protejând celulele pancreatice. Flavonoidele din compoziție ajută la prevenirea inflamației și a stresului oxidativ, factori importanți în apariția pancreatitei.
Un studiu publicat în Journal of Ethnopharmacology în 2021 a demonstrat efectul protector al extractelor de Lactuca virosa asupra celulelor pancreatice în modele experimentale de inflamație indusă.
Lactucina și lactucopicrina, componente din latexul plantei, au efecte sedative ușoare, similare opiaceelor, fără potențial de dependență. Ceaiul este utilizat în ameliorarea insomniilor, anxietății și nervozității excesive.
Lăptuca sălbatică este cunoscută ca „opiul vegetal” datorită capacității sale de a calma diferite tipuri de dureri, inclusiv dureri articulare, menstruale, de cap sau abdominale. Aceasta poate fi combinată cu alte plante antispastice, cum ar fi mușețelul sau roinița.
Prin creșterea secreției biliare, susaiul facilitează digestia și eliminarea toxinelor hepatice, fiind recomandat în cazuri de dispepsie, balonare și digestie lentă.
Consumul regulat al ceaiului poate ajuta la reglarea tensiunii arteriale ușor crescute, iar compușii vegetali contribuie la reducerea inflamațiilor sistemice, având efecte comparabile cu plante precum păpădia sau păducelul.
