Cunoscut pentru aroma sa înțepătoare, hreanul este folosit de mii de ani atât în bucătărie, cât și ca remediu natural pentru diverse afecțiuni, de la probleme respiratorii și circulatorii la stimularea imunității. Cu toate acestea, consumul său nu este recomandat tuturor, existând o serie de contraindicații, în special pentru copii, femeile însărcinate și persoanele cu anumite boli cronice.
Originar din bazinul Mediteranei, hreanul are o istorie bogată, fiind consumat de egipteni acum 3.500 de ani. Grecii antici îl prețuiau la valoarea aurului, considerându-l un leac universal, în timp ce pentru evrei este una dintre plantele simbolice care amintesc de exodul biblic. Răspândirea sa în Europa și Asia a avut loc în perioada Renașterii.
Anumite substanțe din compoziția hreanului contribuie la normalizarea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea circulației sângelui în zonele periferice, prevenind astfel riscul formării cheagurilor. Totodată, compușii sulfurați pot crește elasticitatea vaselor cerebrale și coronariene, reducând riscul de infarct sau accident vascular cerebral.
Datorită efectului său decongestionant asupra aparatului respirator, hreanul este recomandat în tratamentul astmului și pentru calmarea tusei. Un remediu tradițional constă în administrarea unei lingurițe de hrean ras, amestecat cu zahăr și lăsat la macerat pentru o jumătate de zi. Specialiștii avertizează că această cură nu trebuie să depășească o lună, deoarece hreanul poate deveni iritant în cantități mari.
Considerat un analgezic natural, hreanul este util și în caz de răceală sau gripă. Consumat în salate sau ca atare de la primele simptome, ajută la desfundarea nasului. Pentru durerile de cap, se pot aplica pe frunte comprese cu hrean.
În tratamentul intern pentru reumatism sau gută, se recomandă consumul unui preparat obținut dintr-o cană cu lapte cald în care se adaugă una sau două lingurițe de hrean ras fin. Acesta se bea pe stomacul gol, o dată sau de două ori pe zi, într-o cură de aproximativ trei săptămâni.
Hreanul poate stimula și pofta de mâncare, fiind indicat persoanelor anemice. Substanța care îi conferă gustul picant crește secreția de suc gastric. Pentru acest efect, se poate consuma o linguriță de hrean ras cu miere, de trei ori pe zi, cu 15 minute înainte de masă.
Bogat în vitamine din complexul B, hreanul susține funcționarea sistemului nervos și memoria. De asemenea, are acțiune tonifiantă, contribuie la scăderea colesterolului și la menținerea sănătății pielii și a părului.
Pentru întărirea sistemului imunitar, se poate prepara un amestec dintr-o rădăcină de hrean de 3-4 cm și coaja de la o jumătate de lămâie, date pe răzătoarea mică, peste care se adaugă 2-3 lingurițe de miere. Compoziția se păstrează la frigider, într-un borcan, și se consumă câte o linguriță dimineața, după micul dejun.
Deși consumul moderat este considerat sigur, hreanul este contraindicat copiilor sub 4-5 ani, deoarece poate irita mucoasa gastrică și intestinală. De asemenea, trebuie evitat de persoanele care suferă de ulcer, gastrită acută, boli inflamatorii intestinale sau sindromul colonului iritabil, din cauza efectelor iritante și laxative.
Proprietățile diuretice pot afecta rinichii în cazul persoanelor cu afecțiuni renale. Totodată, nu este recomandat celor cu hipertiroidie, deoarece, la fel ca alte legume crucifere, poate interfera cu funcția tiroidiană, mai ales dacă este consumat crud și în cantități mari.
În timpul sarcinii, se permite doar un consum redus, dar trebuie evitat complet în primul trimestru, unii compuși putând provoca avort. Femeile care alăptează trebuie să îl evite, deoarece anumite substanțe pot ajunge în laptele matern și pot fi toxice pentru copil. Hreanul poate interacționa și cu levotiroxina, medicament folosit în tratamentul hipotiroidismului.
