Adăugarea unui praf de scorțișoară în cafea nu doar îmbunătățește aroma, ci poate oferi și numeroase beneficii pentru sănătate, susțin experții în nutriție și medicină integrativă. Consumând această combinație în cantități moderate, se pot obține efecte pozitive asupra metabolismului, sistemului cardiovascular, imunitar și funcției cognitive.

Scorțișoara este recunoscută pentru capacitatea sa de a regla nivelul zahărului din sânge, datorită compusului activ cinnamaldehidă, care crește sensibilitatea la insulină și îmbunătățește absorbția glucozei. Prin adăugarea sa în cafea, acest efect poate reduce vârful glicemic produs de cofeină, mai ales pentru persoanele care consumă băutura pe stomacul gol, susținând astfel controlul natural al glicemiei, important pentru cei cu risc de prediabet sau diabet zaharat tip 2.

În plus, scorțișoara potențează efectul vasodilatator al cafelei, stimulând circulația sângelui și oxigenarea celulelor. Aceasta ajută la menținerea sănătății inimii, creierului și extremităților și poate contribui la reducerea senzației de mâini și picioare reci, precum și la prevenirea oboselii cronice.

Combinația dintre antioxidanții din scorțișoară și cei din cafea poate reduce inflamațiile cronice din organism, susținând prevenirea unor afecțiuni precum artrita, bolile cardiovasculare sau afecțiunile autoimune. Acest efect este important și în încetinirea îmbătrânirii celulare, cu rezultate vizibile în urma unui consum zilnic și moderat.

Pe plan cognitiv, cafeaua este deja cunoscută pentru îmbunătățirea concentrării și memoriei pe termen scurt, iar scorțișoara aduce beneficii care pot proteja neuronii împotriva stresului oxidativ și pot stimula activitatea cerebrală. Astfel, băutura devine un aliat important în menținerea clarității mentale pe termen lung.

Cinnamaldehida din scorțișoară are și proprietăți antimicrobiene și antivirale, făcând cafeaua cu scorțișoară o opțiune utilă în sezonul rece pentru întărirea sistemului imunitar. Aceasta activează leucocitele și inhibă dezvoltarea unor bacterii și virusuri comune, contribuind la prevenirea infecțiilor respiratorii.

De asemenea, datorită gustului său dulceag natural, scorțișoara poate reduce pofta de dulce, înlocuind zahărul sau îndulcitorii artificiali. Acest aspect o face ideală pentru persoanele care doresc să adopte o dietă echilibrată sau să controleze greutatea corporală.

Studiile arată că scorțișoara poate diminua nivelul colesterolului „rău” LDL și al trigliceridelor, crescând ușor și colesterolul „bun” HDL, protejând astfel sistemul cardiovascular. Combinația cu cafeaua, care are și ea efecte cardioprotectoare, poate contribui la reducerea riscului de ateroscleroză pe termen lung.

În ceea ce privește sănătatea intestinului, scorțișoara exercită un efect antimicrobian blând, reglează flora intestinală și reduce inflamațiile, ajutând la prevenirea balonării și a crampelor. Cafeaua stimulează tranzitul intestinal, iar împreună pot îmbunătăți digestia și absorbția nutrienților, fiind un sprijin valoros în tulburările digestive ușoare.

Un studiu publicat în 2019 în „Journal of the American College of Nutrition” a arătat că aportul zilnic de scorțișoară între 1 și 6 grame, timp de 40 de zile, a redus semnificativ glicemia à jeun, colesterolul LDL și trigliceridele la pacienți cu diabet tip 2. Cercetătorii au subliniat rolul cinnamaldehidei în imitarea insulinei și în îmbunătățirea absorbției glucozei, evidențiind beneficiile chiar și pentru doze mici, cum este „un praf în cafea”.

O altă cercetare, publicată în 2021 în „Metabolism: Clinical and Experimental”, a demonstrat că administrarea a 2 grame de scorțișoară într-o băutură cu cofeină a redus markerii inflamatori CRP și IL-6 după opt săptămâni. Studiul a evidențiat o sinergie între cofeină și compușii fenolici din scorțișoară, care intensifică efectul antioxidant și aduce ușoare îmbunătățiri cognitive și ale dispoziției. Autorii au sugerat potențialul acestei combinații în prevenirea bolilor cronice cardiovasculare și neurodegenerative.

Cu toate acestea, scorțișoara trebuie consumată cu prudență, deoarece dozele mari pot avea efecte toxice din cauza cumarinei, o substanță hepatotoxică. Persoanele cu afecțiuni hepatice, femeile însărcinate și cele care urmează tratamente anticoagulante ar trebui să evite consumul excesiv. Alergiile sunt rare, dar în cazul apariției iritațiilor sau mâncărimilor, consumul trebuie întrerupt. Consumul moderat, sub un gram pe zi, este considerat sigur pentru majoritatea adulților sănătoși.