La un poligon militar din apropierea orașului Wroclaw, mii de cetățeni polonezi, de toate vârstele și din toate categoriile sociale, se adună pentru a învăța să folosească arme și să se pregătească în fața unui posibil atac armat. Programul de instruire „Antrenează-te cu Armata”, organizat în fiecare sâmbătă, include exerciții de tragere, lupte corp la corp, acordarea primului ajutor și folosirea măștilor antigaz, reflectând temerile crescânde legate de amenințarea militară venită dinspre Rusia.
„Timpurile sunt periculoase, trebuie să fim pregătiți”, afirmă căpitanul Adam Sielicki, coordonatorul proiectului. El subliniază că programul este suprasubscris, iar guvernul polonez intenționează să îl extindă astfel încât fiecare bărbat adult din țară să beneficieze de instruire militară. Anul acesta, Polonia, care se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, a alocat aproape 5% din PIB pentru apărare, cea mai mare sumă din cadrul NATO.
Săptămâna trecută, premierul Donald Tusk a declarat că obiectivul este construirea „cele mai puternice armate din regiune”. În acest sens, Varșovia a demarat o serie de achiziții militare semnificative, cumpărând avioane, nave, sisteme de artilerie și rachete din Statele Unite, Suedia și Coreea de Sud.
Dariusz, unul dintre participanții la cursul de la Wroclaw, mărturisește că ar fi „primul voluntar” în cazul unui atac asupra Poloniei. „Istoria ne-a învățat că trebuie să ne apărăm singuri. Nu ne putem baza pe nimeni altcineva. Astăzi există alianțe, mâine pot fi rupte”, spune el.
Bartek, care tocmai își scoate masca antigaz, crede că majoritatea polonezilor „vor lua arma în mâini” pentru a apăra țara. Agata, prezentă la curs împreună cu o prietenă, adaugă că alegerea lui Donald Trump a amplificat anxietățile. „El vrea să retragă trupele din Europa. De aceea ne simțim mai nesiguri. Dacă nu suntem pregătiți și Rusia ne atacă, vom deveni pur și simplu prizonierii lor.”
Declarațiile președintelui american și ale membrilor administrației sale au generat îngrijorări profunde în rândul oficialilor de la Varșovia. În februarie, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avertizat că prezența trupelor SUA în Europa „nu va dura pentru totdeauna”. În prezent, aproximativ 10.000 de militari americani sunt staționați în Polonia, însă Washingtonul a anunțat recent retragerea dintr-o bază militară importantă din orașul Rzeszow, în estul țării. Trupele vor fi redistribuite pe teritoriul polonez, dar decizia a provocat îngrijorare suplimentară.
Atitudinea aparent ostilă a lui Donald Trump față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și tonul său conciliant față de Vladimir Putin au accentuat temerile Varșoviei. În acest context, Polonia este pe punctul de a semna un acord de apărare cu Franța, iar un alt pact similar este în pregătire cu Marea Britanie, ceea ce marchează o orientare spre diversificarea partenerilor militari tradiționali, în detrimentul legăturilor istorice cu Washington. Se discută chiar și despre includerea sub „umbrela nucleară” a Franței.
Tomasz Szatkowski, reprezentantul permanent al Poloniei la NATO și consilier prezidențial pentru apărare, afirmă că „Trump ne-a forțat să gândim mai creativ în privința securității noastre”. „SUA nu își pot permite să piardă Polonia, pentru că ar fi un semnal că nu te poți baza pe ele. Totuși, trebuie să ne gândim la alte opțiuni și să ne dezvoltăm propriile capacitati.”
„Dacă Rusia își menține intențiile agresive în Europa, noi vom fi primii – gardianul la poartă”, adaugă Szatkowski, care leagă construirea rapidă a forțelor armate poloneze atât de situația geopolitică, cât și de „experiența istorică”.
La un cămin de stat din Varșovia, Wanda Traczyk-Stawska, în vârstă de 98 de ani, își amintește invazia sovietică din 1939, când un pact între Stalin și Hitler a dus la împărțirea Poloniei între Uniunea Sovietică și Germania nazistă. „Aveam 12 ani. Tatăl meu era foarte îngrijorat de ruși. Știam că Rusia ne atacase, profitând de faptul că nemții ne atacaseră deja”, povestește ea.
Pe un raft se află o fotografie cu Wanda în timpul Revoltei de la Varșovia din 1944, când rezistența poloneză a luptat împotriva Wehrmachtului. După război, Uniunea Sovietică a instaurat în Polonia un regim pro-moscovit care a guvernat până în 1989.
În prezent, forțele armate poloneze numără circa 216.000 de militari, iar guvernul intenționează să crească această cifră la jumătate de milion, inclusiv rezerviști, ceea ce ar plasa Polonia pe locul al doilea în NATO, după Statele Unite.
Wanda susține că întărirea armatei este o necesitate: „Rusia are această agresivitate scrisă în istorie. Nu vorbesc despre oameni, ci despre autorități, care sunt mereu așa. E mai bine să fim bine înarmați decât să așteptăm să se întâmple ceva. Eu sunt o soldată care știe că armele sunt cel mai important lucru.”
La 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, polonezii privesc cu suspiciune către vecinii lor. În sudul țării, o companie specializată a construit, la cererea publicului, un adăpost antirachetă. Janusz Janczy, proprietarul ShelterPro, explică că aceste buncăre sunt proiectate pentru a proteja împotriva bombei nucleare, dar și a eventualelor atacuri armate. „Oamenii construiesc astfel de adăposturi pentru că nu știu ce să aștepte de mâine.”
Cererea pentru aceste adăposturi a crescut semnificativ după preluarea mandatului de către Donald Trump. „Anterior primeam câteva apeluri pe lună, acum sunt zeci săptămânal. Clienții mei se tem cel mai mult de Rusia și sunt îngrijorați că NATO nu va veni să apere Polonia.”
Cu toate acestea, un sondaj recent arată că doar 10,7% dintre adulți ar fi dispuși să se înroleze voluntar în armată în caz de război, în timp ce o treime ar prefera să fugă.
Pe o după-amiază însorită în Wroclaw, studenții interogați exprimă o atitudine reticentă față de ideea de a apăra țara. Marcel, student la medicină, mărturisește: „Războiul este foarte aproape, dar totuși pare departe. Dacă Rusia ne-ar ataca, cred că aș fugi.”
Un alt student, Szymon, spune: „Probabil aș fi primul care ar încerca să părăsească țara. Nu văd nimic pentru care să merite să mor aici.”
Sursa: BBC.COM
