Între primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale, românii sunt așteptați să participe la alegerile parlamentare programate pentru 1 decembrie. Acestea au loc o dată la patru ani, iar prin vot cetățenii vor stabili componența Parlamentului României.
Pe 1 decembrie 2024, românii vor vota pentru a decide noua structură a Parlamentului, format din Camera Deputaților și Senat. Acest proces electoral, desfășurat pe baza unui sistem proporțional, va influența direcția politică a țării în următorii patru ani. Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, pe care sunt trecute listele partidelor și numele candidaților independenți.
Parlamentul României, autoritatea legislativă supremă, are rolul de a adopta sau respinge legi, acestea fiind ulterior transmise președintelui pentru promulgare. Structura sa bicamerală cuprinde Camera Deputaților și Senatul, ale căror membri sunt desemnați prin vot universal, direct și secret, din 43 de circumscripții electorale (41 de județe, Municipiul București și diaspora).
Camera Deputaților are 332 de membri, fiecare ales conform unui prag electoral național de 5% sau a unui minim de 20% din voturile din patru circumscripții. Norma de reprezentare este de un deputat la 73.000 de locuitori, conform datelor INS. Senatul, format din 137 de membri, are o normă de un senator la 168.000 de locuitori.
Conducerea activităților legislative este asigurată de Biroul Permanent, compus din președinte, vicepreședinți, secretari și chestori.
Pentru scrutinul din 2024, s-au înscris 31 de partide și alianțe politice, precum și 19 organizații reprezentând minorități naționale. PSD domină ca număr de candidați (639), fiind urmat de SOS România (636), PNL (630), AUR (621), Forța Dreptei (619), UDMR (596) și USR (589). Toate aceste formațiuni concurează în cele 43 de circumscripții.
Distribuirea mandatelor se realizează proporțional cu voturile obținute de fiecare partid sau alianță. Alianțele electorale trebuie să depășească praguri mai ridicate decât partidele individuale (între 8% și 10%, în funcție de numărul partidelor din alianță). Mandatele sunt alocate pe baza populației din fiecare circumscripție, iar pentru diaspora există o circumscripție separată.
Pe 1 decembrie, românii sunt chemați să-și exprime opțiunea electorală, influențând astfel componența viitorului Parlament. O săptămână mai târziu, pe 8 decembrie, vor reveni la urne pentru a vota în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
