Liderii coaliției de guvernare se vor reuni miercuri pentru a discuta un set amplu de măsuri fiscale și bugetare, cuprinse într-un proiect de Ordonanță de Urgență denumit „OUG-ul austerității”. Documentul, aflat în prezent în stadiu de draft, conține 23 de propuneri menite să reducă cheltuielile publice și să majoreze veniturile statului. Rezultatul final al acestor măsuri ar putea suferi modificări în urma negocierilor politice în cadrul coaliției.
Printre principalele măsuri se numără înghețarea pensiilor, salariilor din sectorul public și a beneficiilor sociale la nivelul anului 2025. TVA-ul general ar urma să crească de la 19% la 21%, în timp ce cota redusă de TVA va fi majorată de la 9% la 11% pentru bunuri și servicii esențiale, precum alimente, medicamente, apă, pesticide și îngrășăminte. De asemenea, cota de TVA pentru livrarea de energie termică, lemne de foc, cărți, manuale școlare și accesul la instituții culturale va fi ridicată de la 5% la 11%.
Mai mult, pentru serviciile de cazare în hoteluri, restaurante, catering, locuințe sociale și panouri solare, TVA-ul va fi majorat direct la 21%. Guvernul intenționează să majoreze și accizele pentru combustibili, băuturi alcoolice, produse din tutun și cele cu conținut ridicat de zahăr.
Un punct sensibil îl reprezintă introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra pensiilor ce depășesc pragul de 3.000 de lei, aplicabilă doar sumei care depășește această limită. În sectorul bancar, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri ar urma să crească de la 2% la 4%. De asemenea, în domeniul jocurilor de noroc sunt propuse majorări ale taxelor de autorizare pentru activitățile online și aparatele electronice, precum și dublarea taxei pe viciu pentru slot machines.
Reducerea costurilor bugetare include limitarea sau diminuarea sporurilor acordate angajaților din sectorul public. Printre acestea se numără plafonarea sporului pentru condiții periculoase la 300 de lei lunar și reducerea sporurilor pentru gestionarea fondurilor europene. În educație, se propune creșterea normei didactice cu 10%, restructurarea sistemului de burse și creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.
În domeniul sănătății, se preconizează introducerea CASS pentru co-asigurați și ajustarea procentelor de plată pentru concediile medicale în funcție de durata acestora. Autoritățile locale vor fi supuse unui proces de eficientizare care presupune reducerea personalului raportat la populație, impunerea unor condiționalități bugetare bazate pe performanță și cofinanțarea obligatorie a investițiilor locale.
Reforma companiilor de stat vizează reducerea subvențiilor, restructurarea activităților ineficiente și creșterea transparenței economice. Instituțiile publice autofinanțate vor intra sub o supraveghere bugetară mai strictă, inclusiv reorganizarea structurilor teritoriale și limitarea cheltuielilor administrative.
În ceea ce privește administrația centrală, Guvernul pregătește o reorganizare amplă, care include reducerea numărului ministerelor, consolidarea instituțiilor subordonate și regionalizarea serviciilor descentralizate.
Pentru diminuarea deficitului bugetar, se propune reducerea volumului investițiilor publice, în special prin transferarea fondurilor din împrumuturile PNRR către componenta de granturi, precum și prioritizarea proiectelor naționale. Impozitul pe dividende ar putea crește de la 10% la 16%, iar începând din 2026 impozitul pe proprietate va fi calculat în funcție de valoarea de piață a bunurilor imobiliare, ceea ce ar putea conduce la dublarea veniturilor statului din acest domeniu.
Se are în vedere și implementarea unei reforme fiscale „verzi” prin introducerea sistemului electronic TollRo, care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de marfă cu o greutate mai mare de 3,5 tone. Pentru autoturisme, taxa anuală de rovinietă ar urma să crească de la 28 la 50 de euro. Redevențele statului vor fi actualizate în funcție de inflație, iar activele statului vor fi reevaluate și monetizate pentru a crește veniturile.
Voucherele de vacanță vor fi restricționate, urmând să fie acordate doar angajaților din sectorul public cu venituri brute sub 6.000 de lei. Utilizarea acestora va fi permisă exclusiv în afara sezonului estival, respectiv în perioada septembrie-mai.
Toate aceste măsuri sunt încă în faza de discuție, iar forma finală a ordonanței va depinde de negocierile viitoare din cadrul coaliției de guvernare.
