Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de deces în România, înregistrând în 2024 peste 130.000 de victime, un număr de peste două ori și jumătate mai mare decât media Uniunii Europene. În același an, numărul nașterilor a fost ușor mai mare, cu peste 149.000 de nou-născuți, conform datelor oficiale.
Medicii români atrag atenția că afecțiunile cardiace apar tot mai frecvent la persoanele tinere, inclusiv în intervalul 45-55 de ani, dar și la adolescenți. „Cel mai tânăr pacient pe care îl tratez are 18 ani”, a declarat dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog la Spitalul Colentina din București, într-un eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Ea a remarcat că pacienții subestimează adesea gravitatea bolilor cardiovasculare: „Uneori, oamenii nu se sperie de bolile de inimă și nu le iau la fel de în serios precum un diagnostic oncologic”.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, bolile cardiovasculare au cauzat în 2024 peste jumătate din decesele înregistrate în țară – 53,3% din total, adică 130.441 de persoane. Din acestea, 33.050 au murit din cauza hipertensiunii arteriale, 16.142 din infarct miocardic acut, 31.599 din boli cerebrovasculare, 25.979 din alte forme de cardiopatii ischemice și 1.364 din cord pulmonar cronic. Totalul deceselor raportate în 2024 a fost de 244.735 în România.
Rata mortalității prin boli cardiovasculare în țară este de 109 decese la 100.000 de locuitori, mai mult decât dublu față de media europeană, care se situează la 44 la 100.000.
Ministerul Sănătății subliniază importanța prevenției și a unui stil de viață sănătos pentru reducerea acestor afecțiuni. „Noi, medicii, dar și fiecare om în parte, prin mici schimbări, putem să prevenim probleme majore. Un om informat va alege întotdeauna să vină mai devreme la medic și să prevină înainte ca probleme majore să apară”, a explicat dr. Ioana Cristina Daha. Totuși, România raportează valori peste media țărilor OECD la principalii factori de risc: supraponderabilitate și obezitate (67% față de 53%), fumat zilnic (19% față de 16%), consum excesiv episodic de alcool (36% față de 19%), consum scăzut de legume (17% față de 57%) și fructe (2% față de 15%). Pe de altă parte, activitatea fizică inadecvată este mai redusă în România (8%) comparativ cu media OECD (40,33%).
Situatia din țările vecine este similară sau chiar mai gravă. Bulgaria a înregistrat în 2023 un procent de 61% decese datorate bolilor cardiovasculare, la o populație de aproximativ 6,5 milioane de locuitori. În Lituania, peste jumătate dintre decese (50,8%) sunt cauzate de afecțiuni ale sistemului circulator, iar rata mortalității este dublă față de media UE.
Sigita Glaveckaitė, medic cardiolog și președinta Asociației Inimii din Lituania, a afirmat pentru emisiunea „Delfi diena” că „aproximativ 80% dintre cazurile de boli cardiovasculare pot fi prevenite prin ajustarea factorilor de risc, cum ar fi evitarea fumatului, o dietă sănătoasă, controlul hipertensiunii și al diabetului, scăderea colesterolului și limitarea consumului de alcool”. Ea a evidențiat însă că „atenția și finanțarea insuficiente pentru cardiologie și prevenție” contribuie la numărul ridicat de îmbolnăviri și decese. De asemenea, „miturile, credințele și indiferența împiedică oamenii să ia medicamente, chiar dacă tratamentele sunt prescrise pe baza medicinei bazate pe dovezi”.
Cancerul rămâne a doua cauză principală de mortalitate în România, după bolile cardiovasculare. Anual, se înregistrează peste 95.000 de cazuri noi, iar boala cauzează aproximativ 50.000 de decese. În 2024, numărul persoanelor decedate din cauza tumorilor maligne a fost de 46.738. Estimările indică o creștere cu 6% a cazurilor până în 2035, cu o majorare mai accentuată la bărbați (8,3%) comparativ cu femeile (3,3%).
În topul cauzelor de deces în România urmează bolile aparatului respirator, cu 22.388 decese în 2024, și bolile aparatului digestiv, cu 14.090 decese. Pneumonia este principala afecțiune din categoria bolilor respiratorii, soldată cu 13.206 decese, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.
În Bulgaria, bolile cardiovasculare și cancerul reprezintă 70% din totalul deceselor, iar țara se confruntă cu obiceiuri alimentare nesănătoase, consum ridicat de tutun și alcool, activitate fizică redusă și acces insuficient la servicii medicale preventive. Potrivit Eurostat, Bulgaria este pe primul loc în Europa ca prevalență a fumatului și consumului de alcool. Specialiștii solicită reforme urgente în politicile de sănătate, axate pe prevenție, diagnostic precoce și managementul bolilor cronice.
Polonia a raportat o scădere a numărului de decese prevenibile în ultimii ani, însă până la două treimi din decesele premature înainte de 75 de ani sunt atribuite factorilor evitabili. Profesorul Bogdan Wojtyniak de la Institutul Național de Sănătate Publică din Polonia a subliniat că „vorbim despre decese care ar putea fi prevenite prin stil de viață sau tratament”. Aproximativ 10% dintre decesele premature din Polonia sunt legate de consumul de alcool.
În Cehia, stilul de viață nesănătos contribuie semnificativ la decesele premature. Profesorul Josef Kautzner, specialist în cardiologie, a declarat că majoritatea pacienților cu infarct sub 60 de ani sunt fumători, obezi și nu își tratează corespunzător hipertensiunea sau colesterolul. Spre deosebire de România, Cehia a înregistrat o scădere a deceselor din boli cardiovasculare și cancer, datorită îmbunătățirii asistenței medicale.
La nivelul Uniunii Europene, în 2021 au fost raportate 861.702 decese din cauze prevenibile și 399.537 din cauze tratabile, conform raportului „Health at a Glance: Europe 2024” al Comisiei Europene și OECD. Mortalitatea din cauze tratabile reflectă eficiența sistemelor de sănătate, iar cea prevenibilă indică eficiența politicilor publice de prevenție.
România se situează pe ultimul loc în UE la decese din cauze tratabile și pe antepenultimul la decese prevenibile, cu 440 decese la 100.000 de locuitori sub 75 de ani, față de media UE de 201. Doar Ungaria și Bulgaria au cifre mai ridicate. România înregistrează de trei ori mai multe decese din cauze tratabile decât media UE, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa. Problema ține însă de prevenție, screening, vaccinare și accesul limitat la investigații imagistice performante (CT, RMN, PET/CT).
Cheltuielile medii pe cap de locuitor pentru sănătate în România sunt cele mai mici din UE. În 2022, țara a alocat 1.632 de euro pe cap de locuitor, mai puțin de jumătate față de media europeană de 3.533 de euro. Procentul din PIB destinat sănătății este de 5,7%, unul dintre cele mai scăzute din UE, poziționând România doar înaintea Luxemburgului (5,6%).
România se află în top 5 al țărilor din UE cu cele mai mari nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, alături de Grecia, Estonia, Finlanda și Letonia. Cauzele sunt lipsa banilor, accesul dificil la servicii medicale în anumite zone și timpii mari de așteptare. De asemenea, România ocupă ultimul loc în UE la acoperirea vaccinală și screeningul pentru anumite tipuri de cancer.
Acest material face parte din proiectul Pulse, o inițiativă transfrontalieră de jurnalism, cofinanțată de Comisia Europeană, care reunește publicații din mai multe țări europene, printre care HotNews (România), Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), Der Standard (Austria), EFSYN (Grecia), El Confidencial (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Mediapool (Bulgaria), HVG (Ungaria) și Il Sole 24 Ore (Italia). Activitățile proiectului sunt coordonate de organizațiile media OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța).
