Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția asupra unui proiect al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) care prevede reorganizarea serviciilor de ambulanță județene, cu consecințe negative precum concedieri și creșterea costurilor operaționale.
Potrivit BNS, Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin DSU, nu are competența legală de a iniția modificări în domeniul sănătății, iar proiectul propus vizează comasarea structurilor de ambulanță județene, ceea ce ar duce la disponibilizări și la cheltuieli mai mari.
Vineri, sindicatul a transmis o scrisoare premierului Ilie Bolojan și ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, în care semnalează impactul negativ al reorganizării serviciilor de ambulanță, așa cum a fost făcut public.
BNS face referire la prevederile Hotărârii Parlamentului nr. 25/2025, care includ măsuri administrativ-organizatorice în domeniul serviciilor de ambulanță, domeniu ce ține de Ministerul Sănătății, dar care au fost atribuite Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, la punctul 4 al secțiunii dedicate reformelor se prevede „reorganizarea instituțională a structurilor subordonate IGSU și IGAV, precum și a serviciilor de ambulanță județene, pe principiul comasării structurilor județene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale”.
În comunicatul BNS se subliniază că „Inițiativa modificării legii privind reforma în domeniul sănătății aparține Ministerului Sănătății și nicidecum altei entități. Atât organigrama, cât și statul de funcții sunt atribuții ale ministrului Sănătății, iar Ministerul de Interne – prin Departamentul DSU – nu poate dispune sau nici măcar să propună eventuale reorganizări ale structurilor din subordinea altui minister”.
Sindicatul critică și lipsa consultării partenerilor sociali reprezentativi, în special Federația Națională Sindicală „Ambulanța” din România (FNSAR), care reunește peste 75% din angajații serviciilor publice de ambulanță și este afiliată la BNS.
FNSAR reprezintă personal din toate categoriile profesionale din serviciile de ambulanță – medici, asistenți medicali, ambulanțieri, șoferi de autosanitară, operatori, registratori de urgență, personal TESA și muncitori –, care operează în condiții dificile, cu ambulanțe învechite și fără protecția necesară pentru pacienți și membrii echipajelor medicale, dar își desfășoară activitatea cu responsabilitate și empatie față de cetățeni.
Conform proiectului criticat de sindicate, pe lângă reducerea numărului de posturi de conducere în serviciile care vor fi transferate la nivel teritorial, structurile de suport urmează să fie menținute doar la nivelul județului unde se află sediul principal. Aceasta înseamnă că personalul TESA și muncitorii din serviciile județene care trec în subordinea serviciilor teritoriale își vor pierde locurile de muncă, conform liderilor sindicali.
BNS avertizează că reforma propusă nu va aduce stabilitate în sistem, ci va crea haos. „Nu întărește sistemul de ambulanță, ci îl face mai vulnerabil, având în vedere situația dificilă cauzată de lipsa ambulanțelor noi care trebuiau achiziționate prin DSU și IGSU. Proiectul, în forma sa actuală, va genera costuri mai mari din cauza extinderii teritoriale și nu va crește calitatea actului medical”, au declarat reprezentanții BNS.
Mai mult, organizația sindicală semnalează lipsa unui studiu de impact privind modul în care creșterea distanțelor de transport va afecta populația, dar și lipsa unor analize financiare clare referitoare la economii la carburant sau costuri de reparații auto.
Potrivit proiectului, cheltuielile de administrare pentru cele două sau trei sedii (principal și secundare) vor rămâne aceleași, astfel că nu se vor realiza economii prin reorganizarea sau comasarea serviciilor județene de ambulanță.
BNS precizează că nu se opune reformei în domeniul ambulanței, însă aceasta trebuie să fie bine fundamentată, realizată prin consultare și dezbatere amplă, nu în regim de urgență. Sindicaliștii cer Guvernului, prin premierul Ilie Bolojan, și ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, să asigure consultarea tuturor factorilor implicați înainte de orice decizie cu impact major asupra serviciilor de urgență prespitalicească.
