Piețele financiare din România au intrat din nou într-o perioadă de instabilitate, după o fază de relativă stabilitate. Ratele dobânzilor interbancare au început să crească semnificativ, afectând direct milioane de români care dețin credite în lei cu dobândă variabilă, în special cele ipotecare. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), indicele ROBOR la 6 luni a depășit pragul psihologic de 6%, după aproape doi ani în care s-a menținut sub acest nivel.

Creșterea ROBOR se reflectă imediat în majorarea ratelor lunare pentru deținătorii de credite ipotecare contractate înainte de introducerea indicelui IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor). Astfel, pentru un credit ipotecar cu valoare medie, o creștere de 0,5 – 1 punct procentual a ROBOR poate determina o creștere a ratei lunare cu câteva sute de lei, în funcție de soldul rămas și durata creditului.

ROBOR vs IRCC: Diferențe și implicații

Pe lângă ROBOR, și IRCC, indicele folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele acordate după mai 2019, se menține la un nivel ridicat. La finalul celui de-al doilea trimestru al anului 2024, IRCC a fost calculat la 5,55% pe an, în scădere ușoară față de 5,86% în trimestrul anterior. Deși valoarea IRCC pare mai avantajoasă comparativ cu ROBOR, trebuie remarcat că IRCC are un decalaj în aplicare și este mai puțin volatil. Aceasta îl face mai puțin sensibil la șocurile pieței, dar și mai lent în a reflecta scăderile dobânzilor.

În practică, diferența de nivel dintre ROBOR și IRCC aduce un avantaj temporar pentru debitorii cu credite legate de IRCC. Cu toate acestea, având în vedere evoluțiile actuale, nu este exclus ca și IRCC să înregistreze creșteri în trimestrele următoare.

Factorii care alimentează incertitudinea

Specialiștii nu exclud o continuare a creșterii dobânzilor interbancare, menționând mai mulți factori care contribuie la această situație:

• Contextul macroeconomic regional și global, marcat de incertitudini geopolitice și inflație persistentă;
• Politicile monetare ale BNR, care pot rămâne prudente în fața presiunilor inflaționiste;
• Rezultatele alegerilor și instabilitatea politică, ce pot afecta încrederea în perspectivele economice ale țării.

Aceste elemente generează un climat de incertitudine ce influențează costul finanțărilor, având impact atât asupra populației, cât și asupra mediului de afaceri.

Ce pot face debitorii?

În contextul actual, debitorii dispun de mai multe opțiuni pentru a face față creșterii dobânzilor:

• Refinanțarea creditului: Persoanele cu credite vechi bazate pe ROBOR pot opta pentru refinanțare în condiții mai avantajoase, inclusiv prin trecerea la IRCC, dacă se preconizează o stabilitate mai mare a acestui indice.
• Negocierea cu banca: Unele instituții financiare oferă flexibilitate în renegocierea clauzelor contractuale.
• Gestionarea atentă a bugetului: Este recomandată o evaluare realistă a veniturilor și cheltuielilor pentru a face față creșterilor de rată fără a întâmpina dificultăți financiare.