Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) pregătește o reorganizare a serviciilor județene de ambulanță, măsură care ar putea conduce la concedieri și la creșterea costurilor de funcționare. Sindicaliștii susțin că procesul se desfășoară fără respectarea cadrului legal și fără consultarea angajaților direct afectați.
BNS consideră că Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin DSU, nu are competența de a iniția modificări în domeniul sănătății. Potrivit unui comunicat transmis vineri, reorganizarea și comasarea serviciilor județene de ambulanță ar putea afecta grav funcționarea acestora și siguranța pacienților.
În acest sens, BNS a adresat scrisori premierului Ilie Bolojan și ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, solicitând clarificări și intervenție în legătură cu proiectul discutat în spațiul public.
Sindicaliștii fac referire la Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025, în care ar fi fost incluse „măsuri administrativ-organizatorice ascunse”, ce transferă responsabilități din zona Ministerului Sănătății către MAI. Documentul menționează la capitolul „Reforme/Reorganizări/Comasări” că este prevăzută „reorganizarea instituțională a structurilor subordonate IGSU și IGAV, precum și a serviciilor de ambulanță județene, pe principiul comasării structurilor județene/punctelor de operare aeromedicale în structuri teritoriale”.
Potrivit legislației actuale, DSU nu poate modifica Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, aceasta fiind atributul exclusiv al Ministerului Sănătății. „Inițiativa modificării legii privind reforma în domeniul sănătății aparține Ministerului Sănătății și nicidecum altei entități. Atât organigrama, cât și statul de funcții sunt atribuții ale Ministrului Sănătății, iar Ministerul de Interne – prin Departamentul DSU – nu poate dispune sau nici măcar să propună eventuale reorganizări ale structurilor din subordinea altui minister”, subliniază BNS.
BNS acuză că partenerii sociali reprezentativi, inclusiv Federația Națională Sindicală „Ambulanța” din România (FNSAR), nu au fost consultați în privința acestui proiect. FNSAR reunește peste 75% dintre angajații serviciilor publice de ambulanță și este afiliată la BNS.
FNSAR reprezintă întregul personal din ambulanță: medici, asistenți, ambulanțieri, șoferi, operatori, registratori de urgență, personal TESA și muncitori. Aceștia „salvează vieți în cele mai dificile condiții, lucrând cu ambulanțe învechite, fără asigurarea protecției pacienților și a membrilor echipajelor medicale, dar își fac datoria cu responsabilitate profesională, răbdare și empatie față de cetățenii care au nevoie de ajutor”.
Potrivit proiectului criticat, reducerea numărului de funcții de conducere și reorganizarea structurilor de suport numai la nivelul județului unde există sediul central va determina pierderea locurilor de muncă pentru personalul TESA și muncitorii din alte centre. „Structurile de suport sunt organizate și menținute doar la nivelul județului în care se află sediul principal”, se arată în documentul citat de BNS.
Liderii sindicali avertizează că această reformă nu va eficientiza activitatea, ci va destabiliza sistemul. „Nu întărește sistemul de ambulanță, ci îl face mai vulnerabil, ținând cont de situația serviciilor publice de ambulanță care au fost afectate de lipsa ambulanțelor noi ce trebuiau achiziționate de DSU prin IGSU. Proiectul, în această formă, va genera costuri mai mari decât în prezent din cauza extinderii județelor și nu va crește calitatea actului medical”, susține BNS.
Sindicatele semnalează și lipsa unui studiu de impact privind efectele asupra populației și asupra costurilor reale. „Nu se realizează economii prin reorganizarea sau comasarea serviciilor de ambulanță județene”, adaugă organizația.
BNS precizează că nu se opune unei reforme a serviciilor de ambulanță, dar susține că aceasta trebuie realizată într-un mod responsabil și transparent. „Nu trebuie să fie o reformă pompieristică, ci una care să se desfășoare prin consultare și dezbatere argumentată, pentru a duce la o decizie bine fundamentată”, transmite confederația sindicală.
În final, sindicaliștii solicită premierului Ilie Bolojan și ministrului Alexandru Rogobete să consulte toți factorii implicați înainte de adoptarea unei decizii cu impact major asupra serviciilor de urgență prespitalicească.
