Sintagma „pensie de handicap” este folosită adesea eronat în limbajul uzual pentru a descrie orice ajutor financiar destinat persoanelor cu probleme de sănătate, însă legislația din România face o distincție clară între pensia de invaliditate și indemnizația pentru persoanele cu handicap. Cele două drepturi au surse de finanțare și criterii de acordare complet diferite, iar confuzia dintre ele persistă atât în rândul publicului larg, cât și al beneficiarilor.
Pensia de invaliditate reprezintă o prestație contributivă din sistemul public de pensii, fiind destinată persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare și au capacitatea de muncă diminuată, fapt atestat printr-o expertiză medicală a Casei de Pensii. Spre deosebire de aceasta, indemnizația pentru persoanele cu handicap și indemnizația pentru însoțitor sunt drepturi necontributive, reglementate de Legea 448/2006. Acestea sunt finanțate direct din bugetul de stat și se acordă exclusiv pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap.
Diferențele de procedură sunt majore, implicând criterii distincte de evaluare medicală și mecanisme separate de verificare. Gradele de handicap — ușor, mediu, accentuat sau grav — sunt stabilite în funcție de severitatea afecțiunilor și de nivelul de autoservire al solicitantului.
Pentru intervalul 2024–2025, procedurile de evaluare și reevaluare au fost actualizate. Aceste schimbări legislative pot influența direct menținerea gradului de handicap și, implicit, a drepturilor financiare. Evaluarea medicală rămâne elementul decisiv, putând duce la menținerea, modificarea sau încetarea prestațiilor.
În privința veniturilor suplimentare, legislația actualizată a pensiilor permite, în principiu, cumularea pensiei de invaliditate cu venituri din salarii sau activități independente. Deși obținerea de venituri nu duce automat la pierderea pensiei, pot exista obligații de notificare sau recalculări. În mod similar, beneficiarii indemnizațiilor conform Legii 448/2006 pot cumula aceste sume cu veniturile salariale, noile norme fiscale clarificând categoriile de venituri exceptate de la contribuții pentru persoanele încadrate în grad de handicap.
Pierderea acestor drepturi poate surveni în situații specifice, reevaluările fiind esențiale. Pensia de invaliditate poate înceta dacă persoana își recapătă capacitatea de muncă, dacă se constată acordarea eronată a dreptului sau dacă beneficiarul nu se prezintă la revizuirile medicale obligatorii. Absența de la evaluări atrage inițial suspendarea plății, iar ulterior încetarea acesteia.
În cazul indemnizațiilor pentru handicap, reevaluările periodice pot duce la modificarea sau retragerea gradului de handicap, procedurile pentru anul 2025 devenind mai riguroase și punând accent pe actualizarea constantă a situației medicale.
Pentru a evita suspendarea drepturilor, beneficiarii trebuie să anunțe instituțiile competente atunci când obțin venituri noi și să se prezinte la toate evaluările medicale programate. De asemenea, este esențială păstrarea documentelor medicale și a actelor justificative, precum și solicitarea de clarificări scrise în cazul unor nelămuriri, aceste demersuri fiind cruciale în contextul modificărilor legislative recente.
