Schimbări radicale pe piața bancară! Ce se va întâmpla cu numerarul? Se întâmplă din septembrie!
Deși utilizarea numerarului este în scădere la nivel global, evoluțiile recente din India și România arată că acesta rămâne esențial în economie, mai ales în perioadele marcate de incertitudine. Într-un context global în care digitalizarea serviciilor bancare pare de neoprit, date recente arată că numerarul încă joacă un rol important în economiile emergente și nu numai. India, una dintre cele mai mari piețe financiare din Asia, marchează o schimbare semnificativă în structura automatelor bancare, în timp ce România atinge un nou record al numerarului aflat în circulație.
Potrivit datelor furnizate de CMS Infosystems – compania care gestionează peste 73.000 din cele 215.000 de bancomate din India – proporția automatelor care distribuie bancnote cu denominații mici (100 și 200 de rupii) a crescut de la 65% în decembrie 2024 la 73% în prezent. Creșterea vine în contextul în care 60% din cheltuielile de consum din India sunt încă realizate în numerar, în special în zonele semi-urbane și rurale.
„Această tendință reflectă o aliniere puternică între reglementările autorităților și nevoile reale ale consumatorilor”, a declarat Anush Raghavan, președintele diviziei de numerar de la CMS Infosystems.
În plus, Banca Rezervei Indiei a emis o directivă prin care impune băncilor ca până în septembrie 2025, 75% din ATM-uri să distribuie bancnote mici, iar până în martie 2026, acest procent să ajungă la 90%.
Totuși, în ciuda acestor măsuri, numărul total al bancomatelor a scăzut, de la 219.000 în septembrie 2023 la 215.000 în 2024. O reducere abruptă a fost înregistrată în rețeaua de ATM-uri de tip white-label, care a scăzut cu peste 9.000 de unități.
Ravi B. Goyal, președintele AGS Transact Technologies, susține că această reducere reflectă o optimizare strategică: „Viitorul bancar în India presupune un echilibru între infrastructura digitală și cea fizică, pentru a asigura accesul în toate regiunile țării.”
Și în România, numerarul a revenit în prim-plan în 2024. Conform raportului publicat de Banca Națională a României, suma totală a numerarului aflat în afara sistemului bancar a crescut cu 14,2%, atingând valoarea de 131,43 miliarde de lei. Ritmul de creștere aproape s-a dublat față de anul anterior.
Un vârf a fost atins pe 20 decembrie, cu 134,55 miliarde lei în circulație, pe fondul cumpărăturilor de sărbători. Tendințe similare au fost înregistrate și în lunile aprilie, iunie și august, în perioada sărbătorilor pascale și a concediilor.
În 2024, românii au avut în circulație aproape 2 miliarde de bancnote și aproape 6 miliarde de monede. Cupiura de 100 lei a fost cea mai frecvent utilizată, urmată de cele de 1 leu și 200 lei. Interesant este că bancnota de 20 lei, introdusă recent, a cunoscut o creștere explozivă – de peste 188% într-un singur an.
În ceea ce privește bancomatele, bancnotele de 200 lei au dominat reîncărcările (41,5%), urmate de cele de 100 lei (38,4%). Astfel, automatizarea rămâne adaptată cererii pentru valori mai mari, în ciuda popularității în creștere a bancnotelor mai mici în comerțul zilnic.
Conflictele internaționale, pandemiile și instabilitatea economică au contribuit la o reevaluare a importanței numerarului în ultimul deceniu. Deși tehnologia transformă modul în care facem plăți, numerarul continuă să joace un rol-cheie în economii, atât pentru siguranța tranzacțiilor cât și pentru incluziunea financiară, în special în zonele rurale sau defavorizate.
Tendințele din India și România indică o adaptare a infrastructurii financiare la nevoile reale ale populației, subliniind că viitorul aparține unui sistem bancar hibrid – unde digitalul și numerarul coexistă.
